„Copilul meu n-a dormit niciodată după-amiaza”, „Al meu a renunțat singur la somnul de prânz pe la doi ani și jumătate”, „Al meu doarme după-amiază doar la grădiniță, acasă nici nu vrea să audă de somn”, „Pe al meu îl oblig să doarmă la prânz, altfel nu ne mai înțelegem cu el”. Atunci când vine vorba de copiii noștri și de somnul de prânz, în fiecare familie se aplică alt model – câte bordeie, atâtea obiceie. Mona Ciurezu, specialist consultant în somnul copilului de 0-4 ani, spune mai multe despre somnul de prânz: până la ce vârstă se recomandă și cât este de necesar.
Când copilul doarme bine ziua, are șanse mari să doarmă bine și noaptea. Dacă, însă, somnul de zi este unul slab calitativ sau lipsește cu totul, seara se va culca foarte obosit, din cauza producției de adrenalină și de cortizol, hormonul stresului. Corpul nu are parte de relaxarea necesara și riscăm să aibă treziri nocturne și, în genere, somn agitat.
Când sunt mici, copiii au, de obicei, două episoade diurne de somn: unul pentru odihna creierului și unul pentru odihna corpului. În perioada 15-23 luni, copiii se mută, de obicei, la un singur somn, acesta încorporând atât odihna creierului, cât și odihna corpului. Acest somn îi ajută sa reziste fizic și mental mai mult timp și să nu mai fie morocănoși spre seară. V-ați văzut copiii în starea aceea când nimic nu le convine? Copiii nu mai au autocontrol, se enervează ușor, corpul e în modul de supraviețuire, iar concentrarea și capacitatea de învățare au de suferit.
În timpul somnului copiii cresc. În perioadele de „boom” de creștere, copiii dorm și mănâncă mai mult, de aceea este important să fim atenți la nevoile lor.
Începând cu vârsta de 3 ani, copiii pot începe să renunțe la somnul de zi, însă mai întâi trebuie să tragem concluzia că au ajuns cu adevărat în această etapă. Iată cum știm că au ajuns la acest moment:
Cum spuneam și mai devreme, dacă la un moment dat copii „sar” peste somnul de prânz, este foarte important să fim atenți la semnele pe care cei mici ni le dau spre seară, căci nevoia lor de somn rămâne aceeași. Dacă un copil se culca, de obicei, la ora 21, dar acum nu mai doarme cele 1,5 ore la prânz, e posibil să-l întâmpine pe Moș Ene la 19.30.
Dar, chiar și când renunță la somnul de prânz, vă recomand să respectați „ora de odihna”, timpul în care copilul stă la el în cameră, se joacă liniștit, stimulii sunt mai reduși, iar voi aveți și ceva timp pentru voi.
Sunt copii (puțini la număr) care dorm în timpul zilei și după vârsta de 6 ani. În perioada adolescenței, mulți dintre ei se vor reîntoarce la somnul de la prânz.
SFAT: nu considerați că, pe masură ce cresc, nevoia de somn a copiilor scade dramatic, pentru că nu este adevărat. Ei evoluează foarte mult, fac efort fizic și psihic intens, ceea ce atrage nevoia de somn. Un copil de 2-3 ani are nevoie de 12-14 ore de somn, iar unul de 3-5 ani între 11 si 13 ore.