Astăzi, 24 iunie, este sărbătorită ia românească, simbol al feminității universale

Anual, la data de 24 iunie, pe 6 continente, în peste 50 de țări, ia românească este purtată, celebrată şi admirată. De la strămoşii daci, la regine, pictori şi designeri celebri, ia a străbătut un drum lung în istorie. Dacă ştii să o „citeşti” ea poate spune povestea unui neam, iar dacă ştii să o porți, ea poate fi un simbol al feminității universale.

Inițiată de comunitatea La Blouse Roumaine pe 7 ianuarie 2013 a fost recunoscută oficial pentru prima dată în afara țării, pe 24 iunie 2015, de Primăria Washington DC.

Astazi, femei de pe toată planeta vor purta ie, iar împreună vor forma o horă nemărginită a Drăgaicei, un cerc protector peste lume.

„Cămara Ta Mântuitorule, o văd împodobită. Şi îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa. Luminează-mi haina – taina sufletului meu! Şi mă mântuieşte, Mântuitorul meu” - spuneau femeile când se apucau să coasă cămaşa populară.

Costumul popular românesc îşi are originile în vremea tracilor, geților şi dacilor, confecționarea lui fiind transmisă din generație în generație, de la mamă la fiică, de la bunică la nepoată. Deşi nu se preda la şcoală, arta cusutului s-a păstrat şi a evoluat, iile fiind cele care au ajuns până în zilele noastre, pe care le regăsim în muzee, dar şi pe stradă, şi pe care le sărbătorim astăzi, în Ziua Universală a Iei.

Ia, un ambasador de nădejde, parte a patrimoniului românesc, dar şi simbol al feminității universale

Cea mai importantă piesă a costumului popular femeiesc a ieşit din lada de zestre a străbunicii şi a intrat în atenția reginelor României, a pictorilor şi fotografilor, dar şi a designerilor celebri.

Regina Maria a României, dar şi Maria Tănase sau Smaranda Brăescu au fost printre primele personalități care au dus ia peste granițele țării. Regina Maria, o englezoiacă frumoasă, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii, iubea costumul popular românesc pe care nu ezita sa-l îmbrace şi în care s-a lăsat fotografiată de nenumărate ori.

Smaranda Brăescu, prima femeie paraşutist din România, era cunoscută în epocă pentru dragostea față de portul popular, pe care îl considera cel mai potrivit costum de gală, atât în țară cât şi în străinătate.

Mari artişti, precum Henri Matisse, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Constantin Daniel Rosenthal, au pictat ia românească, seduşi de frumusețea şi autenticitatea ei.

De la galeriile de artă şi muzeele în care au fost expuse celebrele picturi, nu a mai fost decât un pas până la colecțiile designerilor internaționali. Gucci, Jean Paul Gaultier, Galliano, Kenzo, Tom Ford (a reinterpretat ia din zona Sibiu), Yves Saint Laurent (1981 – colecția „La blouse roumaine”), Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui, Philippe Guilet s-au inspirit, în colecțiile lor, din portul popular românesc. Kate Moss, Heidi Klum, Taylor Swift au păşit pe catwalk purtând aceste creații, iar celebra cântăreață Adele a apărut pe coperta revistei Vogue, îmbrăcată într-o bluza semnată Ford şi inspirată din portul popular românesc.

Ia de sărbătoare, ia de lucru, ia de ceremonial au însoțit femeia pe tot parcursul vieții. Ca orice veşmânt tradițional-ceremonial, ia constituie o secvență a memoriei colective, iar purtarea ei, o manifestare spirituală ce străbate timpul şi prin care se poate redescoperi istoria mitică a unui neam.

Ia românească, în patrimonial UNESCO

Dorința tuturor este ca ia românească să ajungă în patrimonial UNESCO.

„Consider că ia românească este deja cel mai bun ambasador al românilor de pretutindeni şi de multe persoane este deja privit drept un brand de țară. Unicitatea, detaliile şi simbolistica cusută în întregime manual pe iile româneşti o urcă la rang înalt, fiind un element definitoriu al poporului nostru.

Am reuşit să plimbăm ia românească peste hotare, în cadrul unor prezentări deosebite, din New York la Viena, Bari sau Dubai. Țin să vă spun că peste tot în afara țării ia românească a fost îndeosebi apreciată pentru talentul şi măiestria doamnelor ce le-au cusut, cu mare drag. Poveştile din spatele semnelor cusute atrag privirile iubitorilor de artă şi frumos. Oamenilor le place să fie unici, să se simtă deosebii, să simtă că iau parte în cadrul unor poveşti speciale”, a spus Cristina Chiriac, preşedinta Asociației Naționale a Antreprenorilor şi fondatoare Flori de ie.