Psihologii au constatat că o nouă „boală“ a pus stăpânire pe copii, care îi condamnă pe aceştia să fie nefericiți, depresivi şi chiar violenți verbal şi fizic, cu cei din jurul lor. Această tulburare este pusă pe seama deteriorării relației dintre părinți şi copii şi a faptului că aceştia petrec foarte puțin timp împreună.
Specialiştii au descoperit un nou sindrom, numit ATCP (Angered Temper with Choleric Progression), care întruneşte o serie de tulburări de comportament, cu tendințe extremiste. Copiii afectați de această tulburare sunt retraşi, timizi, sau prezintă nervozitate excesivă şi agresivitate față de familie, dar şi față de ceilalți copii.
„Copiii cu probleme de comportament, care se bat, mint sau nu ascultă, sunt de fapt deprimați. Sunt copii însingurați în interior, deşi sunt înconjurați de bone, bunici şi educatoare. Un copil deprimat se poartă diferit decât un adult deprimat. Copilul nu îşi arată tristețea direct, ci poate fi violent, răutăcios cu alți copii, sau se contrazice din orice. Dacă îl certăm sau îl pedepsim direct, putem să îl împingem şi mai tare înspre depresie şi izolare”, a declarat Diana Luana Frazzei, psihoterapeut român.
Sindromul este definit de psihoterapeuți ca fiind un efect psihologic al lipsei părinților din viața copilului, nu neapărat fizică, ci şi prin neglijarea acestora, oferindu-le ca refugiu şi metodă de relaxare tablete, telefoane şi calculatoare.
Mulți părinți refuză să petreacă puținul timp liber, de după serviciu, cu copiii, invocând ca motiv oboseala. Statisticile naționale, recente, au scos la iveală faptul că, din cauza volumului mare de muncă, părinții nu petrec timp, aproape deloc, cu copiii lor, iar aceştia, fiind lipsiți de atenția părinților, dobândesc un comportament negativ.
Până nu de mult, aceste caracteristici erau întâlnite la copiii ai căror părinți erau plecați din țară şi care rămâneau în grija bunicilor, dar studiile recente au rezultate îngrijorătoare cu privire la comportamentul copiilor din familiile întregite.
„Pentru societatea în care trăim, timpul a devenit o resursă critică, care afectează echilibrul dintre viața de familie şi cea profesională. Primele victime ale acestei situații pot fi, uneori, copiii. Ocupați sau prea grăbiți, părinții nu realizează că deşi cred că le oferă copiilor lor o viață extraordinară, uneori acestora le lipseşte ceva (…)”, declară Gabriela Coman, Preşedintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului şi Adopție.
Copiii neglijați prezintă tulburări de comportament specifice sindromului ATCP. Acestea se manifestă, foarte des, la copiii mici din colectivități, cu vârsta cuprinsă între 1 şi 12 ani.
Simptomele acestui sindrom sunt: agresivitatea, nervozitatea excesivă, timiditatea, minciuna, violența verbală sau/şi fizică, tendința de însingurare, refugiul în consumul tehnologic, faptul că cel mic este necomunicativ sau are cerințe excesive către părinți – cere mereu cadouri şi jucării de care nu are nevoie.
„Din ce în ce mai mulți copii sunt violenți şi simt nevoia să se impună în fața colegilor cu orice preț. Îi ironizează şi uneori devin şi violenți la nivel verbal, fizic, dar mai ales emoțional”, afirmă Mirela Horumba, psiholog şi psihoterapeut.
Alte semne care ar trebui să le atragă atenția părinților, vis-a-vis de neglijarea copiilor, sunt ticurile şi automatismele pe care aceştia le au, ca urmare a unui dezechilibru emoțional sau a unei stări de nervozitate, cum ar fi urinarea în pat la o vârstă înaintată, introducerea degetului opozabil în gură sau ronțăitul unghiilor.
Oricât de bine ar fi îngrijit un copil de bunici, bone, educatoare etc. şi oricât de multe jucării şi dulciuri ar primi, doar atenția, grija şi dragostea părinților îl pot ajuta să crească armonios şi sănătos, pe toate planurile.