Când copiii nu se înțeleg bine, tu, ca părinte, porți o mare parte din vină. Rezolvă problema rapid, ca ei să se înțeleagă bine și acum, și la maturitate!
Legătura care se leagă între frați încă din copilărie se reflectă asupra relației lor ca adulți, le formează caracterul și felul cum reacționează în societate. Dacă ei, fie că sunt doi sau mai mulți, nu se împacă bine de mici, sunt slabe șansele să facă pace toată viața. Partea bună este că părinții au o influență majoră și pot prelua controlul, contribuind, cu răbdare, înțelegere, eforturi susținute și armele potrivite, la consolidarea acestei legături speciale. În ciuda conflictelor dintre ei, copiii trebuie ajutați să dezvolte sentimentul de atașament.
Un nou membru în casă
Psihologii spun că nu e tocmai ieșit din comun ca din fragedă pruncie să apară un soi de gelozie între frați. La fel de firesc este ca, atunci când ai mai mulți copii, să nu să acorzi fiecăruia timp și grijă, astfel încât să se simtă unic. Prin urmare, conflictele sunt inevitabile. Prietena mea Diana are doi copii, un băiețel de opt ani și o fetiță de cinci. „Băiatul este foarte gelos și nu mai știu cum să-i explic și cum să trecem peste această problemă“, se plânge ea. Printr-o situație similară trece George, un coleg de serviciu.
Familia lui se confruntă cu același tip de criză, doar că odraslele sunt mai mici. „Fetița are trei ani și băiețelul a împlinit un an și jumătate. Ea e geloasă, iar eu nu mă împac cu agresivitatea pe care o are față de frățior“. Părinții responsabili, susțin specialiștii, iau măsuri ca să nu se ajungă la forme de agresivitate, greu de gestionat mai târziu. Tot părinții ar trebui să știe că tocmai această diferență mică de vârstă dintre copii creează sentimentul de gelozie. Iar cu cât e mai redusă, cu atât rivalitatea e mai mare.
Practic, când primul copil al familiei nu mai e pe locul întâi, apar probleme (adesea însoțite de forme de agresivitate, cauzate de lipsa de încredere în el), fiindcă e normal să dorească să fie iubit doar el și îi e teamă că dragostea părinților se va împărți. Iar când vine al treilea copil, cel mijlociu este destabilizat emoțional și devine gelos pe bebeluș.
Ce naște gelozia
Gelozia declanșează un comportament ce trădează ostilitate: indisciplină, tendința de a atrage atenția cu orice chip, distrugerea jucăriilor celui mic, unica lui preocupare fiind lupta de a trezi iubirea în părinți. Deși copilul cel mare are grijă de mezin, îl însoțește sentimentul de gelozie, care, în timp, chiar la distanță de ani, se intensifică. Atitudinea partinică a părinților e sancționată de copii, care simt imediat tratamentul preferențial. Dacă tu sau soțul ați fost copii unici la părinți, vă este mai greu să înțelegeți ce-i în sufletul copilului care simte că atenția voastră nu-i mai e dedicată în întregime.
Măsuri potrivite
În primul rând, însoțește-ți gândul de faptă! Acest îndemn este valabil pentru ambii părinți, care trebuie să aibă o atitudine consecventă. Când spuneți că îi iubiți pe fiecare la fel de tare, faceți în așa fel ca acțiunile să fie în armonie cu vorbele. Evită, de asemenea, comparațiile. Este o atitudinea păguboasă, ce naște doar conflicte, fiindcă alimentează rivalitatea și invidia.
Nicicând cei puși forțat în postura de inferioritate nu vor crește armonios și nu vor avea o personalitate de învingător ca adulți. Simțindu-se desconsiderați, unicul lor scop va fi să se răzbune pe cel lăudat, nu să-și valorifice calitățile. Așadar, tratează-i cu respect, chiar dacă unul se pricepe mai bine la matematică (punctul tău forte și ești mândră) și celălalt e mai talentat la educație fizică. Profită de această diferență și admiră-l pe fiecare în parte pentru performanțele individuale, pentru a le crește stima de sine.
Le cultivi încrederea în ei dacă acorzi fiecărui copil atenția cuvenită, te interesezi de fiecare în parte, nu la comun, asigurându-i astfel că îi iubești la fel de mult. În același timp, când unul din ei greșește, nu-l certa mai tare decât l-ai dojenit pe fratele lui când acesta a făcut la rândul lui o boacănă. Străduiește-te să fii imparțială! În caz contrar, vei crea dispute aprige. Iar când ei se ceartă, nu interveni să-i iei partea unuia doar ca să stingi conflictul, ci îndeamnă-i să-și rezolve singuri neînțelegerile printr-o soluție lipsită de agresivitate. Nu le da motive să creadă că ai vreun preferat!
Fii arbitrul corect!
Iată câteva sfaturi care te ajută să aplanezi rivalitatea dintre frați într-o manieră constructivă:
- Tratează-ți copiii în mod egal! Gelozia dintre frați e firească atunci când diferența de vârstă e mică, mai ales când au același sex. Greșești dacă faci separatisme și favorizezi un copil în detrimentul celuilalt.
- Acordă fiecărui copil atenția ta! Fă-ți timp să ai anumite activități cu fiecare separat, fiindcă, spun psihologii, copilul are nevoie de interacțiune unu la unu pentru a se simți unic și iubit.
- Concentrează-te pe abilitățile fiecăruia! Dacă faci comparații între copii, se naște dorința de competiție.
- Vorbește deschis cu copiii tăi! Discută cu fiecare despre mânie, gelozie și resentimente. Doar astfel îți vei da seama ce amploare au acestea în sufletul micuțului. Convinge-l prin fapte, dar și prin vorbe de dragostea ta și înlătură-i temerile.
- Încurajează-i să aibă activități în doi! Atenția și grija ta îi vor încuraja să se poarte frumos unul cu celălalt și le vor potoli accesele de gelozie. Laudă-i și recompensează-i pentru comportamentul pozitiv, dar oprește imediat jocul când ajung să se încaiere.
- Lasă-i să-și rezolve singuri conflictele minore! Nu interveni și nu lua unuia partea când au mici diferende. Felul cum le vor aplana îi va ajuta în dezvoltarea unei relații trainice în viitor.
Cu cât diferența de vârstă între frați este mai redusă, cu atât gelozia dintre ei e mai mare, în special dacă sunt de același sex.
Sursa: femeia.ro
