Diana Doroș, coordonatoare de proiecte din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a elaborat o notă analitică în care analizează politicile sociale și măsurile implementate de Guvernul Republicii Moldova pentru creșterea natalității în perioada 2022 – 2024 și propune recomandări pentru îmbunătățirea acestora.
Astfel, una dintre recomandările Dianei Doroș este inițierea elaborării unei politici naționale proactive de creștere a natalității în Republica Moldova, transmite Știri.md.
De menționat că, în urma analizei, s-a demonstrat că Republica Moldova a înregistrat progrese importante în ceea ce privește susținerea familiilor și stimularea natalității, prin reforme normative și măsuri sociale de amploare.
„Cu toate acestea, discrepanțele sociale și economice persistente impun soluții mai eficiente și adaptate nevoilor populație. Astfel, în perioada 2022-2023, Guvernul a adoptat un set de politici menite să susțină familiile cu copii și să promoveze egalitatea de gen. Printre acestea se numără Programul „Familia”, dar și reformele realizate de Guvern privind concediul de îngrijire a copilului până la vârsta de trei ani, concediul de paternitate, precum și calcularea indemnizațiilor din venitul mai mare a unuia dintre soți”, se arată în nota analitică elaborată de Diana Doroș.
Potrivit autoarei, calcularea indemnizației de maternitate din venitul mai mare a unuia dintre soți au un impact pozitiv asupra părinților care au un contract de muncă, și contribuții sociale achitate din venituri mari. Pe de altă parte, inegalitatea socială se amplifică pentru mamele asigurate care nu îndeplinesc condițiile pentru un stagiu complet de cotizare, din cauza perioadei de inactivitate sau din alte motive.
„Reforma concediului pentru îngrijirea copilului până la vârsta de trei ani oferă oportunități de revenire a părinților cu copii în câmpul muncii cu menținerea indemnizației lunare. Totuși provocările sociale și economice continuă să afecteze impactul acestor măsuri”, explică coordonatoare de proiecte din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene.
În acest sens, Diana Doroș a venit cu un exemplu: „În mediul rural, mărimea medie lunară a indemnizației pentru creșterea copilului până la trei ani este cu 29% mai mică decât în mediul urban, reflectând inegalități economice. De asemenea, îndemnizația unică la naștere a fost majorată la 20.000 de lei în 2024, un sprijin semnificativ pentru familiile cu copii. Cu toate acestea, impactul pe termen lung al acestei măsuri rămâne sub evaluare.
Creșterea cuantumului indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului până la doi ani de la 740 de lei la 1.000 de lei și acordarea pentru toți părinții cu copii indiferent de statutul acestora în sistemul public de asigurări sociale este o măsură pozitivă, dar aceasta acoperă doar parțial cheltuielile reale de îngrijire a copilului. Extinderea sprijinului lunar pentru fiecare copii până la 18 ani va reduce povara financiară pentru părinți și va încuraja familiile să aibă mai mulți copii”.
Analiza IPRE subliniază necesitatea unor politici integrate care să vizeze atât stimularea natalității, cât și reducerea inegalităților sociale, cum ar fi:
- revizuirea formulei de calcul de stabilire a indemnizațiilor și a plafonului actual pentru a reflecta mai bine nevoile familiilor vulnerabile;
- stabilirea mecanismelor de acordare a concediilor parentale flexibile care să permită o implicare mai echitabilă a ambilor părinți în creșterea și îngrijirea copilului și promovarea concilierii dintre viața de familie cu cea profesională.
Totodată, potrivit datelor Biroului Național de Statistică la 1 ianuarie 2024, numărul copiilor de 0-17 ani în Republica Moldova a constituit 508,7 mii, sau 21,0% din numărul total al populației cu reședință obișnuită. Numărul copiilor născuți în anul 2023, a constituit 24,0 mii fiind în descreștere cu 11,0% față de anul 2022. Rata totală de fertilitate, în 2023, s-a micșorat comparativ cu anul precedent și constituie 1,61 copii născuți-vii per femeie. Deși, rata totală de fertilitate în Republica Moldova este relativ înaltă, totuși, aceasta nu atinge nivelul de înlocuire a generațiilor de 2,1 copii născuți-vii per o femeie de vârstă reproductivă.
Astfel, IPRE îndeamnă autoritățile să prioritizeze investițiile eficiente în politici pro-natalitate și să reducă inegalitățile economice care împiedică familiile să beneficieze pe deplin de măsurile existente.
„Doar printr-o abordare integrată și pe termen lung poate fi prevenit declinul demografic din Republica Moldova”, se arată în nota analitică.
În urma analizei efectuate, IPRE vine cu următoarele recomandări:
- Efectuarea analizei de impact și evaluare ex-post a tuturor programelor actuale destinate familiilor cu copii. Analiza de impact și evaluarea ex-post va permite identificarea eficienței și eficacității acestora, oferind informații esențiale pentru ajustarea programelor viitoare, în scopul creșterii beneficiilor pentru familiile cu copii.
- Revizuirea formulei de calcul și a mecanismelor de stabilire a indemnizațiilor. Calcularea indemnizațiilor trebuie să reflecte costurile reale suportate de părinți pentru îngrijirea și dezvoltarea copiilor. Revizuirea formulei de calcul dar și a mecanismelor de stabilire a indemnizațiilor, și a plafonului actual pentru acordarea indemnizațiilor va contribui la promovarea echității și incluziunii sociale, având în vedere că toți copii au aceleași necesități.
- Identificarea resurselor bugetare pentru creșterea graduală pe vârste a sprijinului financiar direct pentru familii până la atingerea vârstei copiilor de 18 ani.
- Stimulentele financiare pentru copii vor reduce povara financiară a părinților și vor încuraja natalitatea.
- Promovarea concilierii dintre viața profesională și cea de familie. Reducerea stresului asociat echilibrului dintre viața de familie va putea fi obținută prin elaborarea programelor flexibile de muncă pentru părinții cu copii, încurajarea implicării ambilor părinți în creșterea și îngrijirea copilului, alocarea beneficiilor pentru angajatorii care sprijină activ părinții și copiii.
- Dezvoltarea unei politici naționale integrate pro-natalitate. Sunt necesare politici publice cu design bazate pe date precise, care garantează un sistem flexibil și un management eficient al resurselor tangibile și intangibile, și răspund necesităților specifice ale fiecărei familii.
