Începând cu septembrie, românii se pot vaccina împotriva gripei, anunță medicii. Însă, atrag ei atenția, în acest sezon ne putem îmbolnăvi și de viroze respiratorii, dar și de COVID. Prin urmare, ar trebui să știm care este diferența dintre cele trei afecțiuni și cum ne putem da seama ce „ne-a lovit”.
Gripa, spune medicul epidemiolog Emilian Popovici, nu este o viroză oarecare. Este o viroză respiratorie, dar cu o afectare generală a organismului, transmite adevărul.ro.
„Unii autori o numesc chiar „Ucigașul tăcut”. Motivul? Diagnosticul de gripă nu apare pe certificatul de deces. Însă, în cazul persoanelor în vârstă, bolnave cronic sau cu diverse comorbidități, în special boli cardiace și boli respiratorii, gripa este cea care duce la destabilizarea bolii de fond, o complică, o agravează, iar acest lucru duce de multe ori la deces”, a explicat specialistul.
Dar care este, totuși, diferența dintre gripă și o simplă viroză respiratorie? Căci ambele afecțiuni sunt cauzate de viruși.
„Multe persoane le confundă pentru că simptomele sunt, în linii mari, cam aceleași. Însă, există și diferențe majore. Ceea ce trebuie știut este faptul că la gripă febra este de 40 de grade, uneori chiar mai mare, cu debut brusc. În virozele respiratorii febra este mult mai mică, până în 38 de grade, și apare progresiv. Apoi, bolnavii de gripă au dureri de cap persistente, dureri musculare și articulare care apar constant. În virozele respiratorii aceste simptome apar mai rar și sunt tranzitorii. Dispar după una, două zile”, a continuat medicul.
Însă asta nu este tot. „Starea de slăbiciune resimțită în gripă, starea de astenie este o regulă și urmează după infecția gripală, după forma acută a bolii. Vorbim despre o stare de oboseală care se poate întinde chiar și până la o lună de zile”, mai spune doctorul.
Cât despre tuse, în cazul gripei aceasta este, de cele mai multe ori, seacă: „În gripă avem o tuse uscată, persistentă. Însă, în perioada ei de evoluție acută se poate transforma în tuse productivă. În viroze însă tusea nu apare atât de des și este tranzitorie”.
Să nu uităm apoi de frisoane, mai atrage atenția medicul: „Frisoanele în gripă sunt aproape constante. În viroze însă, pentru că bolnavul nu suferă de o febră foarte mare nu are nici frisoane”.
Specialistul mai atinge un aspect: în cazul copiilor mici, printre simptomele gripei se numără și anumite simptome digestive. „Pot fi vărsături, diaree, dureri abdominale. Iar părinții ar trebui să urmărească aceste simptome, căci ele fac diferența între gripă și viroză”, explică dr. Emilian Popovici.
În ceea ce privește COVID, lucrurile se complică puțin. Însă, chiar și așa, ne putem da seama, după simptome, dacă avem SARS-CoV-2 sau altă afecțiune.
„Ca să scăpăm de orice dubiu, dacă avem simptome de gripă, trebuie să ne testăm în primul rând împotriva COVID. Dacă testul iese pozitiv la COVID, chiar avem COVID. Dacă testul este negativ, sigur avem gripă. Îmbolnăvirile simultane cu virusul gripal comun și SARS-CoV-2 sunt foarte rare. Se poate face și o testare serologică la gripă”.
Însă, spune prof. dr. Emilian Popovici, interesantă este diferențierea care se poate face în cursul evoluției bolii: „Incubația virusului gripal este de până la două zile, pe când incubația SARS-CoV-2 este de la 2 până la 14 zile. Mai mult, la bolnavii de gripă simptomatologia este mult atenuată prin administrarea medicației, iar la bolnavii de Covid ar trebui să apară complicații respiratorii sau sistemice, acele coagulopatii pe care nu le prea întâlnim în gripă. Dar și sindromul inflamator multisistemic. Vasculită autoimună, de exemplu”.
Atenție la complicații
Și la complicațiile celor două boli - gripă și viroză - ar trebui să fim atenți, căci ele sunt diferite. În virozele respiratorii apar rar complicații: „Mă refer la persoanele fără alte boli asociate. În gripă însă, complicațiile sunt destul de frecvente: de exemplu pneumonia, care este inițial virală, dar care poate duce la o suprainfectare cu germeni precum Staphylococcus aureus, Haemophilus influenzae sau Streptococii hemolitici. Când tusea devine din tuse uscată, tuse productivă ne putem gândi la o infecție bacteriană”.
O altă complicație a gripei o reprezintă insuficiența respiratorie la persoanele cu astm bronșic, agravarea astmului bronșic, otita și sinuzita. Însă, virusul gripal, ca și în cazul SARS-CoV-2, poate afecta orice organ.
Să nu uităm complicațiile care pot apărea în cazul femeilor gravide, care sunt predispuse infectiilor bacteriene sau fungice. Iar asta pentru că sistemul lor imun este supresat în mod fiziologic, din cauza sarcinii în sine, și este slăbit și din cauza virusului gripal. Și încă un aspect: inclusiv fătul poate fi afectat. În primul trimestru de sarcină femeia poate suferi un avort, iar în ultimul trimestru fătul poate suferi o afectare neurologică sau cardiacă.
„Sunt o mie de motive ca să se ia măsuri de precauție împotriva gripei, iar vaccinul este cea mai eficientă metodă să ne ținem departe de boală”, spune medicul.
În ce situație ne-am putea confrunta cu o pandemie de gripă
Ce tulpini ar putea circula anul acesta și care este riscul unei pandemii? „Nu se știe, nimeni nu poate prezice ce va fi. Virusul gripal de tip A poate evolua epidemic. Însă, la anumite intervale de timp, când se produc recombinări fie între două virusuri A, fie între virusul A și un virus aviar, fie cum s-a întâmplat în anul 2009 când a fost o componentă de virus aviar, una de virus porcin și una de virus uman, pot apărea variante noi de virus generatoare de pandemii”, a mai explicat specialistul.
Virusul de tip B, continuă medicul, evoluează și el epidemic, însă vorbim despre epidemii regionale sau locale. Virusul de tip C dă cazuri de îmbolnăvire izolate, sporadice. În concluzie, nimeni nu poate anticipa apariția unei viitoare pandemii.
Vaccinarea este singura modalitate de a ne proteja. Iar anul acesta, mai spune prof. dr. Emilian Popovici, vaccinul împotriva gripei este unul cu o componentă trivalentă.
„Anul trecut am avut un vaccin cu patru componente: două virusuri A și două B. Anul acesta s-a remarcat că una dintre tulpinile B este inactivă și s-a renunțat la ea. Practic, acum vom găsi în farmacie vaccinuri cu trei componente: două virusuri A și doar un virus B”, a mai precizat medicul epidemiolog.
