Legumele consumate de strămoşi, dar uitate de noi

Legumele consumate de strămoşi, dar uitate de noi

-
//
18.01.2016

Legumele uitate ale toamnei sunt pe cale de dispariţie în Republica Moldova din cauza tendinţelor moldovenilor de a consuma produse exotice.

Legumele consumate de strămoşi, dar uitate de noi

Topinamburul, păstârnacul, bobul şi babanele sunt câteva dintre legumele hrănitoare şi pline de savoare utilizate pe larg de către bunicii noştri. Ignorate de moldoveni, bobul şi babanele sunt foarte apreciate de către străinii din Asia stabiliţi la Chişinău, ne spune un vânzător de leguminoase din Piaţa Centrală. Ghenadie, originar din satul Corjăuţi, raionul Briceni, cultivă babane la el acasă, iar bobul îl cumpără din zona de centru a ţării, deoarece, spune el, e o cultură care nu creşte la nord. Bobul este o plantă leguminoasă care se aseamănă cu fasolea, dar cu sămânţa mai mare de culoare brună. Un kilogram de bob costă 30 de lei, iar unul de babane – 25 de lei. Unele gospodine ştiu că aceste leguminoase sunt bogate în proteină vegetală, iar preparate în combinaţie cu alte legume sau carne sunt un adevărat deliciu culinar.

Topinamburul, metoda tradiţională de reglare a glicemiei

Legumele consumate de strămoşi, dar uitate de noi

În zona de produse agricole din Piaţa Centrală găsim multe legume şi fructe cu trecere mare la cumpărători. Printre vânzători găsim doi bărbaţi din satul Bahmut, raionul Călăraşi, care propun cumpărătorilor câte o ladă de topinambur (napi) şi pomuşoare din cules (măcieş, păducel, porumbele). „Topinamburul este o legumă de pământ ce apare toamna târziu. Are gust dulce, fin, asemănător cu cartoful. În popor se mai numesc napi sau măr de pământ. Cel mai des este cumpărat de persoanele care suferă de diabet, deoarece reglează glicemia. Îl vând cu 10 lei pentru un kilogram", spune Ion, vânzător de legume ţărăneşti.

La marginea pieţei, o femeie din raionul Criuleni vinde păstârnac şi rădăcină de ţelină. Moldovenii folosesc frunzele de ţelină la conservarea murăturilor, dar puţini ştiu că rădăcina de ţelină este foarte bogată în enzime şi vitamina A. „Aceste rădăcini apar toamna târziu după ce dau îngheţurile. Pot fi coapte la cuptor sau adăugate în salată în combinaţie cu alte legume de sezon. Oamenii nu le prea cunosc sau au uitat de ele", spune Ana în timp ce aranjează, cu mâinele muncite, păstârnacul în ladiţă.

Legumele consumate de strămoşi, dar uitate de noi

Babanele au nevoie de hidratare pentru a fi preparate. FOTO: Alexandru Tarlev

Mărul lui Adam, sedativ pentru articulaţii

La intrarea în Piaţa Centrală, lângă tarabele de plante şi flori naturale, am văzut o legumă misterioasă numită în popor mărul lui Adam. Potrivit oamenilor de la piaţă, mărul lui Adam creşte în pădure, în copaci ghimpoşi şi înalţi de 15 metri, se coace prin lunile septembrie-octombrie, iar în luna noiembrie cade jos, semn că a ajuns la maturitate. „Mărul lui Adam nu este comestibil, în niciun caz. În medicina tradiţională, se foloseşte pentru tratarea bolilor de piele şi reumatismului. Eu după ce am născut aveam dureri de picioare. Mi-am preparat o tinctură din 100 de grame de mărul lui Adam tăiat cubuleţe şi 100 de grame de spirt sau rachiu de casă. Compoziţia am ţinut-o la întuneric timp de două săptămâni şi o agitam periodic de sus în jos. Mi-am frecat articulaţiile cu tinctură de 2-3 ori şi durerile de picioare au dispărut", ne spune Maria din satul Băcioi, vânzătoare de plante medicinale. Mărul lui Adam este cules din pădure şi vândut de unii ţărani la piaţă. Nu este comestibil.

Legumele consumate de strămoşi, dar uitate de noi

Mărul lui Adam este cules din pădure şi vândut de unii ţărani la piaţă. Nu este comestibil. FOTO: Natalia Munteanu

Vânzătorii de la tarabele vecine, care cunoaşteau planta misterioasă, ne-au spus că în popor se mai numeşte mărul cailor, dar denumirea oficială este Maclura pomiferă. Mărul lui Adam în interior este umplut cu o lavă lipicioasă de culoare albă, iar exteriorul este de culoare verde-galben luminos şi are un miros slab, aproape fără miros. Cunoscătorii susţin că fructul nu se mânâncă, ci este folosit doar în scopuri medicinale. „Mama mea îl folosea pentru tămăduirea rănilor, durerilor de genunchi, muşchilor şi articulaţiilor", explică Ecaterina, entuziasmată de informaţia oferită.

Legumele consumate de strămoşi, dar uitate de noi

Bobul reprezintă o sursă excelentă de proteine. FOTO: Alexandru Tarlev

La Piaţa Centrală din Chişinău, dar şi în alte pieţe agricole, mai pot fi găsite o serie de legume şi leguminose uitate pe nedrept, precum năutul, lintea albă, ridichia neagră, ridichia marghelan, fasolea neagră şi roşie. Fasolea neagră este o leguminoasă rar cultivată de către agricultori. Aceasta reprezintă o sursă bogată de proteine vegetale şi scade colesterolul din sânge. Păstârnacul şi rădăcina de ţelină sunt mai bogate în nutrienţi decât frunzele lor.

Legumele consumate de strămoşi, dar uitate de noi

Păstârnacul şi rădăcina de ţelină sunt mai bogate în nutrienţi decât frunzele lor. FOTO: Alexandru Tarlev

Legumele consumate de strămoşi, dar uitate de noi

Sursa: moldovenii.md