mamaplus

Cutremur cu magnitudinea de aproape 4 grade pe scara Richter, în apropiere de Republica Moldova

0
//
09.12.2019

Un seism cu magnitudinea de aproape 4 grade Richter a zguduit Vrancea astăzi, iar ieri s-a produs unul mai slab. Chișinăul resimte cutremurele care au loc la o adâncime mai mare de 130 de kilometri.

Seismul a fost înregistrat la orele 10:32:41, potrivit datelor publicate de Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP) din România.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 67 de km la Est de Brasov, 70 de km la Nord-Est de Ploiești, 122 de km la Nord de București, 122 de km la Vest de Brăila, 123 de km la Sud de Bacău, 125 de km la Vest de Galați, 144 de km Nord-Est de Pitești, 182 de km la Est de Sibiu, 187 de km la Nord de Ruse, 204 km la Sud-Vest de Iași.

Duminică, 8 decembrie, în Vrancea s-a produs un seism cu magnitudinea de 2,6 grade pe scara Richter, la adâncimea de 129 de km, la orele 09:25:21.

Vrancea este singura sursă de cutremure ce poate afecta Republica Moldova.

Este posibil ca, în funcție de adâncimea la care se produc, cutremurele din Vrancea să aibă intensitate mai mică în epicentru, dar tragediile să se producă în alte părți, declara pentru presa română Gheorghe Mărmureanu, fost director al INFP.

Când anume seismele din Vrancea pot afecta Republica Moldova?

Potrivit specialistului, energia cutremurelor din Vrancea este canalizată către Chișinău și Moscova atunci când seismul are loc la o adâncime mai mare de 130 de kilometri.

„Vrancea are o caracteristică interesantă: până la 110 kilometri adâncime, energia este canalizată către Bucureşti şi Sofia, ca în 1977. Dacă adâncimea producerii cutremurului este mai mare de 130 de kilometri, energia e direcționată către Chişinău şi Moscova, cum s-a întâmplat în 1940, cu efecte devastatoare la Focşani, Panciu şi în alte localități din Moldova”, a explicat Gheorghe Mărmureanu.

În cazul unui cutremur cu o intensitate mai mare de 6 grade pe scara Richter, pierderile materiale ar fi colosale în Republica Moldova – de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, a semnalat anterior directorul Institutului de Geologie și Seismologie al Academiei de Științe a Moldovei (AȘM), Igor Nicoară.

„Blocurile ridicate până la implementarea normativelor de rezistență antiseismică, adică cele construite până în ani '50, sunt mai vulnerabile. Blocurile noi au fost construite respectându-se normativele de securitate antiseismică, ceea ce ne permite să spunem că sunt mai în siguranță", a precizat Igor Nicoară. 

Seismicitatea României este repartizată pe mai multe zone epicentrale: Vrancea, Făgăraş-Câmpulung, Banat, Crişana, Maramureş şi Dobrogea.

La acestea se adaugă zone epicentrale cu importanță locală în regiunea Jibou şi a Târnavelor în Transilvania, nordul şi vestul Olteniei, nordul Moldovei şi Câmpia Română.

Dintre aceste arii epicentrale, zona seismică Vrancea este cea mai importantă prin energia cutremurelor produse, extinderea ariei lor de macroseismicitate, caracterul persistent şi concentrat al epicentrelor, potrivit INFP.