Abuzul sexual asupra copilului înseamnă implicarea acestuia într-o activitate sexuală pe care nu o înțelege, asupra căruia nu îşi poate da acordul informat şi pentru care nu este încă pregătit din punct de vedere al vârstei și al dezvoltării sale. Mai multe detalii la acest subiect, ne va oferi psihologul Dorina Vasilache.

Dorina Vasilache
psiholog

Ce este abuzul sexual online asupra copilului?

Exploatarea și abuzul sexual online se întâmplă atunci când o persoană manipulează un acopil pentru ai  oferi ceva cu implicare sexuală. Acestea pot include lucruri cum ar fi forțarea sau șantajarea copilului în a trimite fotografii sexuale, clipuri video cu sine online sau pentru a efectua acțiuni cu tentă sexuală în fața unei web camere. Există cazuri când abuzatorul recurge la șantajarea copiilor prin faptul că îi amenință cu anunțarea părinților sau a îngrijitorilor, dacă aceștia nu vor să le trimită poze, sau să conecteze camera web. Cu alte cuvinte, oricare acțiune care cuprinde cel puțin, discuții cu tentă sexuală, face parte din categoria abuzului sexual.

Cum putem recunoaște semnele unui abuz sexual asupra copilului?

Desigur că primele semnale care ar putea fi observate, sunt de ordin comportamental și emoțional, deoarece acestea sunt principalele dimensiuni ale personalității care sunt afectate. Copilul dvs., ar putea manifesta anumite schimbări și anume, să se izoleze, să refuze să comunice, să manifeste reacții bruște, nivel ridicat de iritare. Ele diferă de la un caz la altul, deoarece fiecare copil poate percepe abuzul în mod diferit. Refuzul categoric de a mai naviga pe internet, de a discuta prin intermediul rețelelor de socializare, viber, Watsapp.

Exploatare sexuală și abuz sunt în cazul în care persoana cu care comunică: îl încurajează să facă acțiuni care îl fac să se simtă inconfortabil, îi trimite fotografii nedorite sau îl încurajează să urmărească video cu tentă sexuală.

 

mamaplus

Cum putem să ne protejăm copilul de riscul abuzului sexual online?

Noile tehnologii digitale oferă copiilor oportunități nesfârșite de a explora și comunica. Totuși, este important să îi pregătim pentru potențialele riscuri pe care le-ar putea întâmpina online, exact cum îi pregătim pentru potențialele riscuri în mediul offline. Iată de ce, crearea unei relații de încredere cu propriul copil, se recomandă să fie începută de timpuriu, când cel mic abia începe a explora lumea, ca fiecare etapă să fie coordonată, monitorizată de adult. Deoarece limitele sunt foarte fragile, și uneori o simplă ceartă sau reacție manifestată neadecvat din partea părinților, poate duce la deviere. Pentru a preveni riscul unui abuz, este nevoie de a începe discuțiile despre riscuri, înainte de a le permite celor mici să navigheze pe internet. Setarea Controlului parental din setările dispozitivelor. Contează și felul în care reacționează adulții la anumite întrebări care pot fi adresate de cei mici. Indiferent de natura acestora, copilul trebuie să simtă încredere în dvs, să nu se simtă neglijat, frustrat, intimidat, să înțeleagă să îi sunteți mereu alături și îl veți susține în toate. Deoarece majoritatea preadolescenților încep a căuta atenție și susținere în altă parte, dacă nu o primesc de acasă, fapt care determină și apariția curiozității de a comunica cu persoane necunoscute.

Începând  cu vârsta de 3 ani

Așa cum nu veți lăsa copilul nesupravegheat într-un oraș mare,  exact aș nu-l lăsați singur online. Mulți părinți îi lasă să privească desene animate cu telefonul/tableta în mână. Manifestați interesm pentru activitățile online ale copilului și explorați-le împreună.

Pe la 4-5 ani

Introduceți subiectul riscurilor online - spre ex. "Sunt oameni online care pretind că sunt drăguți, dar doresc să le facă rău copiilor". Însă, încercați  să nu îi înspăimântați, deoarece frica ar putea declanșa apariția curiozității.

Începând cu etapa școlarului mic, 7-11, discutați cu ei și explicați-le că oricine poate falsifica imaginile, și nu întotdeauna cel care îți scrie, este cel din fotografie. Povestiți-le despre viteza cu care poate fi distribuită o fotografie online, motiv din care nu ar trebuie să posteze sau să transmită fotografii persoanelor necunoscute. Evitați interdicțiile complete și încurajații să discute cu cineva dintre adulți, înainte să relaționeze cu o persoană necunoscută.

Chiar și mai târziu, spre adolescență continuați să discutați cu copilul despre ceea se poate întâmpla online. Chiar dacă se simte inconfortabil, vorbiți despre abuzul sexual cu copilul. Amintiți-le de dreptul lor la trupurile lor și de dreptul de a spune nu.

Asigurați-vă copilului că nu este niciodată prea târziu să-ți spună despre un posibil abuz, chiar dacă au făcut ceva ce regretă.

Noi, ca adulți, suntem responsabili să învățăm copiii noștri despre lume. Cu orientarea corectă, internetul poate fi o zonă uimitoare de oportunități pentru ei. Dacă începeți să vorbiți despre aceste probleme cu copiii, le veți putea reduce vulnerabilitatea și expunerea la abuzul sexual online.

Una dintre cele mai mari schimbări în timpul adolescenței este formarea identității sexuale. În același timp, adolescența este o perioadă de experimentare cu activitate riscantă. Tehnologia digitală oferă noi arene pentru explorare. O modalitate de a explora online sexualitatea este prin sexting. Sexting-ul poate fi definit ca, primire sau transmitere a mesajelor, imaginilor sau fotografiilor sexuale către alte persoane prin mijloace electronice. Prevalența sextingului în rândul adolescenților cu vârste sub 16 ani variază între 15-26% pentru primirea sext-urilor și între 3-10% pentru trimiterea sau postarea unor astfel de mesaje. Când au fost întrebați despre motivele pentru care practică sextingul, majoritatea tinerilor au descris-o ca fiind acceptabilă din punct de vedere social, o modalitate amuzantă de a flirta, o parte a unei relații, o modalitate de a explora sexualitatea sau o modalitate de a căuta afirmare.

mamaplus

În Moldova, părinții au unde cere ajutor de specialitate în astfel de cazuri?

Există Centrul Internațional ”La Strada”.  

Sursa: Mamaplus.MD