Chiar dacă regula de aur e ca părinții să-și mențină calmul și să acționeze inteligent atunci când copiii au febră, de cele mai multe ori emoțiile negative îi copleșesc, trezind în ei stări de panică. Pediatrul Dorina Agachi a explicat ce este febra, care sunt valorile limită și a enumerat cele mai eficiente metode de a o ameliora.

Dorina Agachi
pediatru

Cum putem defini febra?

Cifra termică a corpului care depășește 38 de grade Celsius sau 100,5 grade Fahrenheit. Cel mai important: febra nu este o boală, ci un simptom care trebuie abordat ca atare. Este important să știi că febra este o reacție de apărare a organismului, deci e o reacție fiziologică (bună).

În funcție de gravitate, clasificăm:

• febra mică până în 38, 5 grade

• moderată până în 40 grade

• febra înaltă = hipertermie, peste 40 grade Celsius.

Ce facem dacă intuim că copilul are febră?

1. Verificăm ce temperatură are.

2. Dacă tremură, deci frisonează, nu va fi dezbrăcat, ba dimpotrivă, va fi încălzit (pătură, sticle cu apă caldă etc). Dacă nu frisonează, se vor îndepărta hainele și se încep împachetările hipotermizante.

Pe scurt: cearșaf umezit în apă călduță, care se schimbă de mai multe ori atunci când se încălzește. Cearșaful se înfășoară în jurul trunchiului, cu mâinile libere (nu face nimeni “aprindere la plămâni” în acest mod). Nu sunt necesare soluții cum ar fi oțetul sau spirtul, (nu aduc beneficii, dar pot să ducă chiar la apariția intoxicației acute cu alcool din cauza absorbției extrem de rapide a spirtului/oțetului transcutanat, reacții alergice locale, ș.a.).

Metoda “cearșafului” are la bază un principiu al fizicii: cedarea căldurii de la un corp mai cald (copilul febril) la un corp mai rece (cearșaful umed) fiind suficient. Prin împachetări repetate se obține scăderea eficientă a temperaturii.

Același efect benefic îl au băile călduțe, ar trebui să se înceapă cu o temperatură cu doar 2 grade mai scăzută decât temperatura corpului, minimă fiind 36 grade.

3. Administrarea antitermicelor:

Antitermicele cel mai uzual întâlnite sunt: acetaminofenul – paracetamol și ibuprofenul (este permisă adminstrarea lor doar după vârstă de 3 luni).

Paracetamol: 10-15 mg/kg corp, de 4-6 ori în zi, la 4-6 ore

Ibuprofen: 5-10 mg/kg corp, de 3-4 ori în zi, la 6-8 ore

mamaplus

Care este cea mai frecventă greșeală a părinților în astfel de situații?

Subdozarea antitermicelor, din dorința de a nu administra medicamente, care sunt de la început considerate toxice în general pentru copii. Este importantă doza corectă (calculată strict după greutatea copilului și nicidecum după vârstă… copiii de aceeași vârstă pot cântări diferit, deci și dozele vor diferenția) pentru a obține un efect, altfel febra nu scade și apar și interpretările greșite din partea medicului, atunci când este realizată anamneza/ istoricul bolii.

– dacă la jumătate de oră după administrarea unui antitermic, febra nu a scăzut, se mai așteaptă. În mod normal, după o oră începe să scadă temperatura, în acest interval se pot continua împachetările hipotermizante.

– dacă la 2 ore după administrarea unuia dintre cele 2 produse, febra crește, poate fi administrat celălalt preparat, dacă situația vă va perminte, se va administra mai rar, cât de rar posibil.

Nu se administrează niciodată medicamente cu scop profilactic, de exemplu: să nu facă convulsii sau să nu îl scăpați la 40 de grade, categoric incorect. Cu sau fără administrare, copilul dacă are de făcut, va face convulsii și febra se va ridica până la acel barem cât îi va permite centrul de termoreglare.

Cum scădem febra?

Este extrem de important: înainte să se cheme ambulanța sau să se plece către camera de gardă la urgențe, să se încerce scăderea temperaturii.

Primele gesturi:

• Dezbrăcarea copilului

• Asigurarea a 18-20 grade în locuință

• Hidratarea acestuia

NU se va folosi niciodată aspirina la copilul sub 12 ani, existând pericolul de sindrom Reye.

Metamizolul (Analgina) și Difenhidramina (dimidrol) au fost scoase din uzul pediatric în majoritatea țărilor Europei (pericolul cel mare îl reprezintă agranulocitoza - o afectare a măduvei).

Care sunt sugestiile dvs. pentru părinți în astfel de situații?

Cheia succesului în aceste situații este SĂ VĂ PĂSTRAȚI CALMUL și să ACȚIONAȚI CORECT! Sfaturile primite nu înlocuiesc NICIODATĂ consultul copilului de către medic, examenul clinic rămânând primordial în stabilirea unui diagnostic etiologic.

Sursa: Mamaplus.MD