mamaplus

Povestea unei mame care a născut o fetiță de 5 kg: ”I-au rupt clavicula, ca să o poată scoate”

0
//
22.10.2019

Pentru ca mămicile să fie pregătite în totalitate pentru momentul nașterii și complicațiile care pot surveni, tânăra mămică Ana Maria Nistor și-a povestit în cele mai mici detalii experiența sa de la naștere. Ana spune că a aflat mai târziu că micuței sale i-au rupt clavicula, ca să o poată ajuta să iasă. Prin urmare, mama s-a ales cu o ruptură de perineu destul de mare. Prin ce alte greutăți a mai trecut Ana, află în continuare.

Eu și soțul meu suntem căsătoriți de 8 ani și la un moment dat am simțit că e timpul pentru bebe. După 3 ani de tratamente am reușit să rămân însărcinată. Am fost extrem de fericită când într-un final a apărut și liniuța. Am avut o sarcină mai mult la pat, cu colul semideschis de la 20 de săptămâni. Am ajuns cu greu și cu multe sacrificii la 40 de săptămâni… Până într-o seară când am simțit dureri din ce în ce mai puternice, la intervale regulate. 

Pe la 9 seara, contracțiile au început să fie tot mai tari, iar la ora 2:00 am ajuns la spital cu dilatație de gradul 2. Orele treceau, iar eu mai mult de 4 nu mă dilatam. A venit doamna doctor și mi-a făcut două injecții în burtă pentru dilatație.

Stăteam la marginea patului, încercam să mă mișc, dar îmi amorțiseră toți mușchii

M-a cuprins o teamă groaznică. Mă gândeam cum voi putea împinge din moment ce nu mai simțeam nimic. Simțeam o durere cruntă de parcă fiecare os mi s-ar fi rupt. Am rugat-o pe doctoriță să-mi facă ceva că nu mai rezistam.

La 11:10 m-a urcat pe masă. Fetița era deja coborâtă total. Ascultam indicațiile medicului. La un moment dat, pe lângă doctorița care mă asista, au mai venit 2 medici. Au început să vorbească și păreau agitați. Una dintre doctorițe mi s-a prezentat și mi-a spus: „Avem o problemă. Destul de gravă... și e mult prea tărziu să facem cezariană, ea (n.r. – bebelușul) fiind mult prea coborâtă. Problema e următoarea: aveți contracții din minut în minut că interval. Copilul este foarte mare și la semnalul meu împingeți și țineți împins până la următoarea contracție”.

mamaplus

În momentul în care am împins mai tare am simțit o trosnitură, parcă ceva s-a rupt...

În timp ce mă cosea, doctorița mi-a spus că nu a avut altă posibilitate decât să-i facă fetei ruptura de claviculă, ca să o poată scoate. Durerea rupturii crunte de perineu pe care am avut-o a fost și mai mare când am auzit că fetița, abia născută, avea mâna ruptă.

5 zile a stat la incubator și alte 6 zile, pentru că îmi făcuse o infecție și era pe antibiotic. Chinul a continuat și acasă. Nu aveam pic de experiență și mă chinuiam să o îmbrac fără să-i pun mâneca de la bluză pe mână. O alăptam doar în șezut. Cu 17 copci și ruptura de perineu, vă dați seama ce dureri aveam.

Pe data de 24 mai, fiind ziua mea de naștere, așteptam să vină soțul să mergem în oraș. M-am aranjat, am gătit-o și pe Natalia ca să petrecem o seară frumoasă în familie. Dintr-o dată, ca din senin, Natalia a scos un țipăt ascuțit. Au urmat urlete crunte de nu o puteam opri. Ne-am speriat cumplit amândoi și am plecat într-un suflet spre spital. Când am vrut să o schimb, am văzut sânge în scaun.

Un doctor de la Urgență a consultat-o imediat și ne-a zis că trebuie operată pe loc că deja pierduse foarte mult sânge și că va muri în câteva ore.

Am simțit că-mi fuge pământul de sub picioare…

Poate că în acel moment nu voiam să accept operația, dar nu am avut încotro. Făcuse invaginație intestinală. După 6 ore de așteptare i-am văzut chipul la terapie intensivă. Avea doar 2 lunițe. Și acum îmi amintesc ce durere sfâșietoare am simțit și ce neputință…

Medicul a spus că nu i-a tăiat intestinul și că este posibil, dar nu obligatoriu, să mai facă invaginație. Așa a și fost. După 6 luni, Natalia a ajuns din nou la cuțit din aceeași cauză.

Acum, la 2 ani distanță, suntem optimiste și nu ne mai gândim la rău. O poveste reala cu final fericit. Avem grijă ce mâncăm, nu are un regim fix, dar mănâncă în cantități mici și des. Acum avem și bebe 2 (Theodora). Natalia este extrem de fericită că are o surioară și nu a fost geloasă nicio clipă.