Religia ortodoxă impune celor care doresc să se căsătorească o serie de reguli pe care aceştia trebuie să le respecte pentru a putea fi „cununați religios”. O astfel de regulă este ca data fixată pentru nuntă să nu fie într-o perioadă în care este post.

Deşi Taina Căsătoriei nu prevede vreo anumită perioadă când nu se poate săvârşi, rânduielile bisericeşti prevăd perioade când preoții nu pot să săvârşească această slujbă. Astfel, în cele patru mari posturi de peste an (Postul Paştilor, Postul Sfinților Apostoli Petru şi Pavel, Postul Adormirii Maicii Domnului şi Postul Naşterii Domnului), cu şapte zile înainte de Postul Paştelui, în Săptămâna Luminată, adică între Paşti şi Duminica Tomii, în Duminica Rusaliilor, în ajunul şi în ziua tuturor praznicelor împărăteşti şi în perioada cuprinsă între Crăciun şi Bobotează, nu se pot face nunți.

Unii teologi explică aceste interdicții invocând două motive care ar sta la bază. Este şi cazul preotului Lucian Farcaşiu, citat de Ziarul Lumina, care spune că, în primul rând, nu se fac nunți în post deoarece „această perioadă de postire se referă atât la postirea sufletească, cât şi la cea trupească, iar postirea trupească nu are în vedere numai abținerea de la anumite mâncăruri şi băuturi într-o anumită perioadă, ci şi la abstinența conjugală a soților. Abstinența soților în perioada postului are în vedere pregătirea acestora pentru împărtăşirea cu Sfintele Taine chiar în ziua Praznicului, or, pentru primirea Sfintei Împărtăşanii trebuie şi această pregătire trupească prin înfrânarea conjugală. Aşadar, nu împreunarea soților este un păcat înaintea lui Dumnezeu, căci „taina aceasta mare este… în Hristos şi în Biserică”, ci nesocotirea Sfintei Împărtăşanii, a cărei primire o aşteptăm la sfârşitul postului, dacă nu ne pregătim cuviincios pentru ea atât sufleteşte, cât şi trupeşte.”

Al doilea motiv pentru care nu se fac nunți în post este, spune preotul Farcaşiu, „că întotdeauna slujba Tainei Nunții este urmată de petreceri, în zilele noastre de cele mai multe ori chiar prea zgomotoase, or, nu ne putem imagina o masă de nuntă cu mâncare de post, iar atmosfera exuberantă a nunții o vedem într-o totală contradicție cu atmosfera de sobrietate ce caracterizează perioada postului.”

O altă tradiție este aceea de a nu se face nunți în luna mai, chiar dacă nu este nicio perioadă de post. Mai mult, oamenii se feresc în această lună chiar şi de căsătoriile civile spunând că nunțile făcute în luna mai se destramă repede.

„Din punct de vedere teologic sau bisericesc nu este niciun fel de referire la o asemenea practică. Nu întâlnim în canoanele bisericeşti niciun fel de aluzie, măcar, la aşa ceva. Obiceiul de a nu se săvârşi nunți în luna mai apare bizar şi de neînțeles. Să ne ferim mai degrabă de a săvârşi nunta în perioadele stabilite de Biserică, pentru motivele serioase pe care le-am văzut, şi nu din superstiție”, spune părintele Nicolae D. Necula, în volumul „Tradiție şi înnoire în slujirea liturgică”.

„Biserica interzice săvârşirea cununiilor în perioadele şi zilele de post, pentru că bucuria, petrecerile şi ospețele care au loc cu această ocazie nu se potrivesc cu atmosfera de pocăință, înfrânare şi sobrietate pe care ne-o cere postul. A face nunți în aceste zile înseamnă a sfida sau a batjocori rânduielile bisericeşti aşezate în vederea desăvârşirii noastre morale. De asemenea, Biserica a interzis săvârşirea cununiei în zilele de praznice împărăteşti, în ajunul lor sau în perioade legate de ele, pentru ca bucuria duhovnicească a respectivelor sărbători să nu fie umbrită sau micşorată de cea lumească, a petrecerii legate de sărbătoarea căsătoriei”, mai spune părintele.

Pentru a evita neplăcerile cauzate de fixarea zilei căsătoriei într-o perioadă interzisă, Biserica le recomandă celor care urmează să facă acest pas să consulte calendarul religios.