Mai întâi se simte foarte confortabil în căruciorul lui, de unde poate studia lumea plină de noutăți și provocări din jur. Apoi simte nevoia de mai multă independență. Vrea să atingă obiectele la care altfel n-ar avea acces și pornește de-a bușilea pentru ca într-o zi să îl vedem cum se ridică în picioare și face primii pali stângaci spre jucăria preferată.

Când încep copiii să meargă:

În primul an de viață copilul învață treptat să își coordoneze mușchii. Înainte să pornească „pe propriile picioare", micuțul învață să se rostogolească, să stea în funduleț, iar în jurul vârstei de opt luni se ridică în picioare susținut. Din acest moment, totul e o problemă de încredere în sine și echilibru. Majoritatea copiilor fac primii pași între nouă și 12 luni și devin siguri pe ei în jurul vârstei de 14-15 luni. Nu vă îngrijorați însă dacă micuțului îi ia mai mult timp să se hotărască. Pentru unii copii, este absolut normal să înceapă să meargă chiar și la vârsta de 16-17 luni.

Cum se dezvoltă mersul:

În primele săptămâni, copilul își mișcă picioarele și împinge cu putere în podea, dacă e ținut în poziție verticală, dând senzația că e nerăbdător să meargă. Gestul este însă unul reflex, care va dispărea în următoarele două luni. Piciorușele micuțului nu sunt nici pe departe suficient de puternice la această vârstă să îi susțină greutatea.

La 10 săptămâni, copilul reușeste să se întoarcă dintr-o parte pe spate, iar la 11 săptămâni se întoarce deja de pe burtă pe spate. După vârsta de cinci luni copilul începe să descopere mersul de-a bușilea. Mai întâi învață să se balanseze pe mâini și genunchi, după care începe să se miște împingând cu genunchii, întărindu-și în același timp musculatura. În următoarele luni, asta va fi activitatea lui preferată.

În jurul vârstei de opt luni, copilul va începe să se ridice singur în picioare, ajutându-se de marginea pătuțului sau de orice obiect are la dispoziție și îl poate susține (de exemplu mobila). Pe măsură ce se perfecționeaza, începe să capete curaj și să facă câțiva pași, ținându-se în continuare de mobilă, și reușește chiar să stea în picioare fără susținere pentru câteva secunde. De aici până la primii pași nu mai e mult.

La vârsta de nouă zece luni micuțul învață să își flexeze genunchii și să se așeze după ce a stat în picioare, mișcare care este mai greu de realizat decât vă închipuiți.

La 11 luni copilul probabil e deja expert în statul în picioare. Poate nu are curaj să facă încă primii pași, dar, la fel de bine, poate să meargă deja ținut de mânuță.

La 13 luni trei sferturi din copii știu deja să meargă singuri, deși sunt încă nesiguri. Totuși, dacă copilul tău nu a făcut încă pasul acesta, nu e încă momentul să te îngrijorezi până la vârsta de 16-17 luni. Unii copii așteaptă mai mult.

După ce au făcut primii pași spre independență, copiii încep să își perfecționeze mobilitatea.

La 14 luni copilul poate sta singur în picioare, se poate așeza și ridica din nou și poate chiar încerca să meargă cu spatele.

La 15 luni copilul merge de obicei destul de bine și se distrează împingând și trăgând jucării după el.

În jurul vârstei de 16 luni copilul începe să fie interesat de scări, deși cel mai probabil nu va reuși să le urce sau să le coboare în următoarele câteva luni.

La 18 luni, majoritatea copiilor sunt deja aproape experți în arta mersului. Mulți urcă deja scările și se distrează cocoțându-se pe orice piesă de mobilier le e la îndemână.

Când aniversează trei ani, multe din mișcările de bază vor fi devenit deja a doua natură a micuțului tău. Deja mersul, alergatul sau săriturile nu îi mai solicită atenția și concentrarea, deși unele acțiuni, precum statul pe vârfuri sau într-un singur picior, s-ar putea să le mai dea încă bătăi de cap.

Rolul părinților:

Copilul învață destul de ușor să stea în picioare. Mai multe dificultăți întâmpină atunci când vrea să se așeze din nou. Dacă devine derutat și începe să plângă după ajutor, nu îl ridica direct pentru ca apoi să îl așezi direct în poziția în care dorește, ci arată-i cum să își flexeze genunchii astfel încât să se poată așeza singur și apoi lasă-l să exerseze.

De asemenea, îl poți încuraja să meargă stând în fața lui și ținându-l de mânuțe în timp ce el se îndreaptă spre tine. Unii experți avertizează în legătură cu folosirea premergătorului deoarece facilitează mersul copilului și nu permite musculaturii coapsei să se dezvolte normal.