Cu cele mai bune intenții putem face greșeli mari în educația copiilor noștri. Iată câteva repere de parenting în privința lucrurilor pe care nu ar trebui să le interzicem.

mamaplus

Permite-i să îți pună întrebări

Pe măsură ce cresc și deprind limbajul, curiozitatea copiilor este o constantă. Ei descoperă lumea din jur nu doar prin interacțiune directă ci și cu intenția de a o înțelege și a o cunoaște mai bine. Iar pentru a face acest lucru caută sprijinul părinților punând multe întrebări. Uneori, să fii implicat în aceste demersuri este o sarcină dificilă, mai ales după o zi grea de muncă. Oboseala își spune cuvântul, dar chiar și atunci, nu îndepărta copilul și nu îi ignora întrebările.

Este un timp de calitate pe care îl investești în relația voastră, astfel încât legătura să fie tot mai puternică. Evită să îl trimiți la celălalt părinte pentru răspunsuri. Eventual, dacă nu ai un răspuns potrivit, sfătuiți-vă și oferiți împreună un răspuns.

Permite-i să plângă

Prin plâns ne descărcăm, ar trebui să știm asta foarte bine noi, adulții. Deseori părinții au tendința de a cenzura plânsul copiilor lor. Ba chiar le atrag atenția ca „nu cumva să începi să plângi” – mai ales dacă ne imaginăm o vizită la doctor care, pentru unii copii, este o sursă de temeri.

Nu îl face să îi fie rușine de lacrimile lui („băieții nu plâng” sau „doar copiii mici plâng”) ci oferă-i confortul pe care îl caută, ia-l în brațe, oferă-i mângâieri pentru a-l liniști și arată-i că îi înțelegi starea și îl validezi chiar și atunci când plânge.

Permite-i să refuze

Mai ales atunci când vine vorba de regulile pe care le are de respectat, nu prea ne dorim să auzim refuzuri din partea copilului nostru. Motiv pentru care îi transmitem că nu vrem să auzim că spune nu, întrucât are de respectat o regulă.

Cu toate acestea, pierdem din vedere că cel mic nu este un bun personal ci un membru al familiei, cu drepturi. Mai mult, pentru dezvoltarea lui personală este important să știe și să refuze. 

Nu îl certa că face gălăgie

Părinții vor să aibă copii cuminți, iar prin asta, deseori înțeleg copii care nu fac gălăgie, nu strică, nu se lovesc și sunt foarte ascultători. Dar oare chiar e bine să observăm că propriul copil în loc să se manifeste așa cum simte, este reținut?

Dacă cel mic își caută constant aprobarea înainte de a face ceva, nu este în regulă. Undeva greșești. Poate se teme să nu te supere? Poate te-a auzit cum acele lucruri sunt rele?

Încurajează-ți copilul să se exprime și lasă-l să facă gălăgie, să se joace zgomotos, să cânte și să se exprime exact așa cum simte. Va avea toată viața înainte pentru a controla aceste manifestări. Este singura perioadă în care se poate bucura de această libertate.

Permite-i să greșească

Fiind o perioadă în care au de învățat farte multe, copiii vor face și multe greșeli. Nu uita că lucruri care pentru tine sunt deja deprinderi care nu necesită atenție sau efort prea mari, pentru el sunt noutăți absolute. Precum legatul șireturilor sau cum funcționează un fermoar.

Ai răbdare cu copilul și nu îi atrage atenția că face lucrurile prea încet și nici nu le face tu în locul lui. Dacă îl cerți, va fi reticent să încerce lucruri noi pentru că nimănui nu îi place să fie certat. Încurajează-l să persevereze până reușește și arată-i că este în regulă și să greșească.

Sursa