Alăptarea reprezintă o modalitate de hrănire superioară laptelui praf datorita avantajelor nutriționale pe care le prezintă și faptului că protejează împotriva infecțiilor prin factori imunitari specifici și non-specifici, având consecințe pe termen lung pentru metabolismul copilului. Află în continuare care sunt bolile de care îți protejezi copilul prin alăptare, conform științei.
Laptele matern și protecția împotriva bolilor
Protecția pe care laptele matern o oferă împotriva bolilor scade șansele ca bebelușul tău să se confrunte cu vărsături, diaree, pneumonie, infecții de trac urinar, infecții ale urechii sau anumite tipuri de meningită spinală. Bebelușii mai mici de un an care sunt alăptați exclusiv timp de 4 luni, au avut șanse mai mici să fie internați pentru infecții de tract respirator inferior, cum sunt crupul, bronșiolita sau pneumonia, prin comparație cu cei hrăniți cu lapte praf. De asemenea, rata de boli diareice la copiii hrăniți artificial este mai ridicată comparativ cu a celor alăptați.
Ce se întâmăplă exact? Toate ființele umane au un număr mare de bacterii care populează intestinele. Unele dintre ele au funcții normale și sănătoase, iar altele pot cauza boli precum diaree. Laptele matern susține dezvoltarea bacteriilor sănătoase în tractul intestinal al bebelușilor alăptați. Face acest lucru prin susținerea unui mediu sănătos și prin prebioticele care se găsesc în laptele matern. Deoarece laptele uman stimulează dezvoltarea acestor tulpini prietenoase de bacterii, alte bacterii nocive, precum este E.coli, cauzatoare de boli, sunt împiedicate să se dezvolte, să se multiplice și să se atașeze de mucoasa intestinală, unde poate cauza infecție.
Cu privire la prevenirea alergiilor, există dovezi care demonstrează că alăptarea protejează bebelușii născuți în familii cu istoric de alergii, prin comparație cu cei hrăniți cu lapte praf (pe bază de lapte de vacă) sau cu lapte praf din soia. În acest familii, bebelușii alăptați au un risc mai mic de alergie la lapte, dermatită atopică/eczemă și wheezing dacă au fost alăptați exclusiv cel puțin 4 luni. Componentele imunitare din lapte sunt cele care oferă protecție împotriva acestor boli. Deși pe termen lung nu se cunoaște efectul clar al laptelui matern, se recomandă ca alegere de bază alăptarea exclusivă în familiile cu istoric alergic.
Transferul de anticorpi prin lapte și alte substanțe cu rol imunologic pot să explice și motivul pentru care copiii alăptați mai mult de 6 luni au șanse mai mici să dezvolte leucemie acută și limfom comparativ cu cei care primesc lapte praf. Mai mult, studiile au demonstrat o reducere de 36% (sunt cercetări care arată că este vorba de un procent de 50%) cu privire la sindromul morții subite a sugarului în rândul bebelușilor alăptați comparativ cu cei care nu au beneficiat de lapte matern. De asemeneea, sugarii alăptați au șanse mai mici să devină obezi la adolescență și maturitate și mai puține șanse să dezvolte diabet de tip 1 și 2.
Studii care demonstrează efectul protector al laptului matern împotriva bolilor
Mai multe studii epidemiologice și experimentale au fost desfășurate pentru a investiga efectul laptelui matern împotriva diverselor organisme implicate în infecții respiratorii și gastrointestinale. Aceste studii au demonstrat faptul că laptele matern are anticorpi împotriva următoarelor tulpini Shigella, Salmonella typhimurium, Campylobacter, Vibrio cholerae, Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae, Bordetella pertussis, virusul sincțial respirator, HIV, și alți patogeni.
Datele epidemiologice indică faptul că bebelușii alăptați exclusiv sunt mai bine protejați împotriva unei game largi de infecții și aparent și împotriva bolii celiace la maturitate, precum și alergii și astm, deși studiile cu privire la ultimele dispun de date discrepante. Se știe faptul că riscul de deces în urma diareei se poate reduce de la 14 la 24 ori la bebelușii alăptați și că frecvența diareei crește odată ce laptele matern este înlocuit cu alte tipuri de alimente, până la înțărcare completă. Acest efect a fost ilustrat într-un studiu desfășurat în Brazilia, ce arată că alăptarea exclusivă reduce riscul de deces asociat diareei de 14.2 ori, în vreme ce alăptarea parțială este asociată cu o reducere de 4.2 ori, ambele comparate cu grupul care nu a fost alăptat.
Anticorpii SIgA prezenți în colostrul și laptele femeilor braziliene are un rol important în protecția împotriva infecțiilor cauzate de E.coli enteropatogen.
Rolul laptelui matern în protecția împotriva rotavirusului nu este clară, deoarece în unele cazuri s-a observat o întârziere în debutul bolii, în vreme ce în altele infecțiile rămân asimptomatice. Cu toate acestea, o întârziere în apariția rotavirusului în fecale a fost raportată când a fost asociată cu niveluri mari de anticorpi SIgA în lapte.
Cu privire la infecțiile respiratorii, studiile care investighează abilitatea protectoare a laptelui matern împotriva otitei medii a demonstrat protecție eficientă împotriva infecțiilor acute și prelungite. S-a sugerat de asemenea că alăptarea poate proteja împotriva infecțiilor de tract respirator superior, dar nu există foarte multe dovezi. Un studiu din SUA, care a comparat efectele alăptării exclusive pentru 4 și 6 luni cu privire la aspectul pneumoniei și a otitei a relevat o reducere a infecțiilor în grupul alăptat 6 luni, comparativ cu cei alăptați 4 luni.
Într-un studiu din 1998 a rezultat protecția oferită de laptele matern împotriva infecțiilor precum de tract urinar, septicemiei neonatale și enterocolitei necrotizante. Mai există dovezi și pentru protecție împotriva infecțiilor de Hamophilus influenza de tip b, protecția crescând proporțional cu durata alăptării.
În premieră mondială, cercetătorii de la Universitatea Australiei de Vest au făcut primii pași spre înțelegerea de ce este posibil ca mamele care alăptează să își vaccineze natural copiii împotriva malariei, una dintre cele mai mortale boli contagioase. Profesorul Valerie Verhasselt, din partea Școlii de Științe Moleculare, a declarat că alăptarea a fost cel mai eficient mod de a preveni îmbolnăvirea și decesul infantil asociat bolii infecțioase respiratorii și gastrointestinale. Studiul a fost publicat în revista Jama Pediatrie și a arătat pentru prima dată că 15% dintre mostrele de lapte matern de la femeile care aveau parazitul de malaria fără simptome, conțineau antigeni de malarie în lapte.
