mamaplus

Pneumonia și bolile pulmonare obstructive cronice - complicații grave ale bronșitei

-
//
31.03.2020

Bronșita, numită în popor și „răceală la plămâni”, este o inflamație pulmonară, care se manifestă în special prin exces de mucus și tuse. Bronșita poate fi, însă, tratată cu succes în 3-4 săptămâni.

Bronșita este de două feluri:

  • bronșita acută, cel mai des întâlnită, care durează între 2 și 6 săptămâni;
  • bronșita cronică, care are un caracter recurent și revine de mai multe ori pe parcursul a 2-3 ani.

Cauzele bronșitei:

Cea mai frecventă cauză a bronșitei este infecția cu un virus, similar răcelii și gripei, care poate fi contractat din aer sau de la alte persoane bolnave. Un alt tip de bronșită, cea infecțioasă, mai rar întâlnită, este cauzată de o bacterie.

Bronșita poate fi declanșată și de factori iritativi, cum sunt vaporii toxici, praful sau tutunul. În multe cazuri, fumatul duce la o bronșită cronică, acea tuse permanentă a fumătorului.

Cazurile de bronșită acută nevindecate complet sau cu tratament necorespunzător se pot repeta, devenind, în timp, bronșită cronică. Astmul și alergiile sunt, de asemenea, factori de risc.

Simptomele bronșitei:

Bronșita acută se manifestă, în primul rând, prin tuse. Odată cu tusea apar și alte simptome, printre care:

  • mucus galben-verzui, eliminat odată cu tusea;
  • respirație șuierătoare;
  • dificultăți de respirație (dispnee);
  • durere la nivelul plămânilor, în special în timpul acceselor de tuse;
  • febră;
  • uneori dureri de cap;
  • lipsă de energie și o stare generală proastă.

Diagnostic și tratament:

Diagnosticul în acest caz este dat de un medic pneumolog, care va supune pacientul unor teste, pentru a putea deosebi simptomele de unele ale unor boli similare. Pneumologul va asculta inima și plămânii pentru a depista modificări, va măsura tensiunea arterială și pulsul pentru a observa dacă organismul este privat de oxigen.

În aceste cazuri, se recomandă și un test numit spirometrie, pentru a observa funcțiile plămânilor și volumul pulmonar și modul în care circulă aerul prin plămânii pacientului. Dacă sunt necesare, se pot recomanda și teste suplimentare, cum este radiografia pulmonară.

Tratamentul constă, în funcție de rezultatele investigațiilor, în medicamente antitusive, medicamente antiinflamatoare, repaos la pat, foarte multe lichide, respirarea unui aer cât mai curat și bogat în oxigen și evitarea efortului fizic. Uneori, se pot recomanda și antibiotice, care nu au neapărat rolul de a vindeca bronșita, ci de a evita eventuale complicații, cum este pneumonia, însă se pot folosi și remedii naturale.

Complicațiile bronșitei:

Principalele complicații care pornesc de la bronșită sunt pneumonia și bolile pulmonare obstructive cronice, care împiedică plămânii să își îndeplinească funcțiile. Deși grave și uneori mortale, aceste complicații pot fi ușor de evitat dacă pacientul se prezintă la medicul specialist imediat cum observă că o simplă răceală caracterizată prin tuse nu trece în câteva zile.

Când să mergi la medicul pneumolog sau la medicul de familie:

Cele mai multe cazuri de bronșită pot fi cu ușurință tratate acasă, cu repaus, cu ajutorul medicamentelor din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) și prin hidratare corespunzătoare (pacientul cu bronșită trebuie să bea multe lichide).

Trebuie să mergi la medic doar dacă simptomele tale sunt severe sau neobișnuite, cum ar fi dacă:

  • tusea ta este severă sau durează mai mult de 3 săptămâni;
  • ai febră constantă (o temperatură a corpului de 38°C sau peste), mai mult de trei zile;
  • tușești și elimini mucus care are urme de sânge;
  • ai o afecțiune cardiacă sau pulmonară preexistentă, cum ar fi astmul sau insuficiență cardiacă.

Diferențe între bronșită acută și bronșită cronică:

Bronșita este o infecție apărută în principalele căi respiratorii (bronhii, ramificații ale traheei), iar acestea sunt iritate și inflamate. Bronșita poate fi descrisă ca fiind:

Bronșita acută - este vorba despre inflamația temporară a căilor respiratorii, cauzând o producție de mucus și apariția tusei și având o durată de până la 3 săptămâni. Bronșita acută poate afecta oamenii de toate vârstele, dar cel mai adesea afectează copiii cu vârsta sub 5 ani. Bronșita acută este mult mai frecvent întâlnită iarna și, deseori, se dezvoltă ca urmare a răcelilor comune, a durerilor în gât sau a gripei.

Bronșita cronică - înseamnă o tuse productivă zilnică, ce durează pe o perioadă de 3 luni din an și, tot ca durată, bronșita cronică se întinde pe cel puțin doi ani consecutivi. Bronșita cronică este una dintre numeroasele afecțiuni pulmonare, printre care se află și emfizemul, care sunt cunoscute cel mai adesea drept bronhopneumopatia obstructivă cronică (prescurtată BPOC). Bronșita cronică afectează, în mare parte, adulții cu vârsta de peste 40 de ani.

Este foarte important să renunți la fumat dacă ai acest viciu și în același timp suferi și de bronșită. Fumul de țigară și substanțele chimice din țigări agravează bronșita și îți cresc riscul de a dezvolta bronșită cronică și BPOC.