Este total greșit să nu-i explici nimic unui copil de 1-3 ani, doar pentru că ”nu înțelege„

Chiar dacă în prezent avem acces la atât de multe informații despre creșterea copiilor, există în continuare persoane care consideră că poți comunica cu un copil abia după ce începe să vorbească. Complet fals, spun psihologii. Copilul preia vibrația părintelui din tonul vocii şi, chiar dacă nu se poate exprima, ştie când este certat sau când primeşte afecțiune şi răsfăț. Trist este că încă mai există familii în care copilul, care încă nu vorbește, este tratat mai degrabă ca un obiect decât ca o persoană: i se vorbește puțin și nu i se explică lucruri.

Recunoaştem sa nu, avem o moștenire grea de la părinții noștri care, în trecut, nu considerau necesar să le explice copiilor mici, de 1-2-3 ani, nici măcar lucrurile esențiale pentru ei. O mentalitate total greşită şi chiar periculoasă pentru dezvoltarea cognitivă a copilului - ar spune specialiştii în pedagogie. Este de datoria noastră să petrecem cât mai mult timp cu micuții noştri şi, efectiv, să vorbim cu ei, nu doar să mimăm un dialog sau, mai rău, să gângurim pe limba lor şi să scoatem sunete ciudate.

Adultul de mai târziu, spun medicii de profil, vor avea de suferit şi vor întâmpina probleme în comunicarea cu cei din jur sau, la rândul lor, cu copiii pe care-i vor avea. Chiar din timpul sarcinii, viitoarele mămici sunt încurajate să vorbească bebeluşului din pântece, să-i cânte şi să stabilească astfel un canal de pre-comunicare cu cel mic.

Fătul comunică permanent cu mama

S-a demonstrat că un copil începe să înțeleagă informații încă din perioada intrauterină, mai exact din săptămâna a 34-a de sarcină. De la aceasta vârstă, fătul este capabil să asimileze concepte noi, deci să învețe. Conform acestei cercetări, vocea mamei este sursa de bază pentru stimularea senzorială ce contribuie la dezvoltarea fătului.

Cercetătorii olandezi și francezi au constatat, în cadrul unui studiu la care au participat femei însărcinate, că, după primele 20 de săptămâni de sarcină, fătul începe să răspundă atingerilor mamei. Practic, de la 5 luni de sarcină, copilul comunică, reacționând la acțiunile mamei. Același studiu arată că fătul reacționează negativ atunci când mama trăiește emoții negative.Conexiunea cu lumea adevărată devine mai puternică după naștere, pe măsură ce micuțul o cunoaște și o explorează, bazându-se pe legătura de încredere care se formează cu mama lui.

Bebeluşul decodifică limbajul nonverbal

După naștere, bebelușul învață și înțelege lucrurile esențiale prin intermediul simțurilor și al observației. Nu are informațiile necesare pentru a interpreta ce se întâmplă în jurul lui, însă reușește să înțeleagă, pe zi ce trece, tot mai multe, în felul său. Ca părinte, îți poți asuma din start că cel mic înțelege ce îi transmiți încă de dinainte de a se naște, cu atât mai mult în primele luni de viață și după ce mai creşte.

Învățarea limbajului, care este un proces extrem de complex, are la bază recepționarea, decodificarea și înțelegerea mesajelor transmise de părinti și de alte persoane cu care relaționează micuțul. În lipsa înțelegerii mesajelor verbale, învățarea limbajului nu ar fi posibilă. 

Respectă-ți puiul de om!

Ai încredere că cel mic înțelege ce îi spui. Poate că e greu de crezut. Însă, ai încredere că el recepționează mesajul pe care îl transmiți nu doar verbal, ci mai ales nonverbal. Legătura dintre părinte și copil este dincolo de cuvinte, așa că lucrurile pe care i le transmiți sunt percepute cu siguranță de cel mic. Respectul față de copil, de la naștere, este esențial.

Copilul este o persoană și merită să fie tratat ca atare. Asta înseamnă să ținem cont de nevoile sale, să-i respectăm spațiul şi ritmul de  dezvoltare, să nu-l forțăm, să-l informăm referitor la deciziile pe care le luăm și care îl privesc. Un părinte care își respectă copilul va avea grijă să-l pregătească pentru schimbările care urmează să se întâmple în viața lui.

Copiii nu sunt atenți doar la cuvintele pe care le spunem, dar şi la tonul din voce, limbajul trupului, mimica feţei şi nivelul nostru de atenție în timpul conversației. Atâta timp cât suntem conștienți că micuții noștri sunt persoane ca și noi și îi tratăm cu respect, vom reuși să stabilim și să menținem o comunicare activă și deschisa cu ei.