De ce amețești dimineața când te ridici din pat? Cauzele hipotensiunii ortostatice

Amețeala care apare la prima oră a zilei, atunci când te ridici brusc din pat, este specifică femeilor. Uneori nu constituie un motiv de îngrijorare, alteori este semnalul unei boli, care poate fi chiar și gravă. Starea de vârtej, specifică momentului când se schimbă poziția corpului de la culcat la poziția „în picioare”, provine, în general, de la o situație denumită hipotensiune arterială ortostatică. Un studiu elaborat de cercetătorii Universității din Carolina de Sud, SUA, a arătat că hipotensiunea arterială ortostatică poate fi uneori asociată cu o insuficiență cardiacă, a cărei evoluție trebuie evaluată la medic.

În general, hipotensiunea arterială ortostatică se instalează atunci când scade tensiunea arterială. La trecerea din poziția culcat la poziția ortostatică (în picioare), inima accelerează pulsul, de obicei cu 10 bătăi pe minut. Accelerarea pulsului se asociază cu o îngustare a vaselor care duc sângele la creier.

Iată câteva cauze ale hipotensiunii ortostatice:

• Sarcina – în primele 24 săptămâni de sarcină, presiunea sistolică scade cu 10 mm Hg, iar cea diastolică cu 10 -15 mm Hg.
   
• Unele medicamente – unele diuretice, antihipertensive, beta-blocanții, antidepresive triciclice; sildenafil (Viagra) în special în asociere cu nitroglicerină; narcoticele și alcoolul pot cauza hipotensiune ortostatică.
   
• Boli cardiace – bradicardia (frecvența cardiacă scăzută), insuficiența cardiacă, infarctul miocardic și tulburările de funcționare ale valvelor cardiace. Hipotensiunea arterială ortostatică poate fi și un semn precoce pentru o viitoare ateroscleroză, care îngreunează funcționarea inimii și chiar poate duce la un stop cardiac. Ca urmare, ea este semnalul unui posibil pericol, dar asta în situația când fenomenul se repetă sistematic și, mai ales, când este asociat și cu o stare generală de rău.
   
• Tulburări hormonale – hipotiroidism sau hipertiroidism, boala Addison (insuficiență suprarenală lentă), hipoglicemie (nivel scăzut de glucoză în sânge) și, în unele cazuri, diabet.
   
• Deshidratare – febra, vărsăturile, diareea severă, excesul de diuretice sau de exerciții fizice pot duce la deshidratare. Aceasta poate cauza slăbiciune, amețeli și oboseală. O complicație potențial fatală a deshidratării este socul hipovolemic – diminuarea volumului sanguin circulant cauzează o scădere bruscă a tensiunii arteriale și corespunde reducerii cantității de oxigen ce ajunge la țesuturi. În absența unui tratament, socul hipovolemic poate provoca moartea în câteva minute sau ore.
   
• Hemoragia – o pierdere importantă de sânge, cauzată de un traumatism sau de o hemoragie internă reduce cantitatea de sânge din organism, ducând la scăderea importantă a tensiunii arteriale.
   
• Septicemia (infecția generalizată) – deseori, infecțiile pulmonare sau urinare reprezintă cauza septicemiei, care poate duce la o scădere potențial fatală a tensiunii arteriale, numite șoc septic.
   
• Reacție alergică – șocul anafilactic este o reacție alergică potențial fatală, ce survine la persoanele cu alergie la unele medicamente (penicilină), alimente (alune) sau la înțepăturile unor insecte (albine sau viespi). Șocul anafilactic se caracterizează prin tulburări respiratorii, urticarie, prurit, inflamarea limbii și scăderea tensiunii arteriale.
   
• Deficiențele nutriționale – lipsa vitaminei B12 și a acidului folic poate cauza anemie, care la rândul său, este o posibilă cauză a hipotensiunii arteriale.