Colibri

Articole

1126

Regurgitația la nou-născuți – cauze și metode de prevenire

Bebelușii voștri regurgitează după fiecare masă?

Acest fapt nu ar trebui să vă îngrijoreze! Specialiștii ne spun că regurgitarea la copii este un proces fiziologic și încetează odată ce copilul atinge vârsta de 12 luni.

Mai multe detalii despre regurgitație, cauze și metode de prevenire aflați de la medicul neonatolog Ludmila Oclanschi, de la Institutul Mamei și Copilului.

 Ce este regurgitația?

Refluxul Gastroesofagian (regurgitația) la nou-născuți este un proces absolut fiziologic. Acesta reprezintă o eliminare spontană a unui conținut alimentar din stomac, fără a fi vorba de un efort de a voma.

În primele săptămâni de viață, regurgitările se manifestă la aproximativ 50% dintre sugari. La vârsta de 3-4 luni, regurgitările devin mai rare și aproape totalmente dispar, fără tratament, atunci când copilul împlinește un an.

 Care sunt factorii ce cauzează regurgitația?

De cele mai multe ori, regurgitația la nou-născuți este cauzată de înghițirea împreună cu laptele matern a aerului. Aceasta apare în momentul când aerul trebuie eliminat din organism și, evident, iese odată cu o parte din lăptișorul înghițit. De asemenea, regurgitația mai poate fi cauzată și de:

  • Alimentația incorectă;
  • Hrana în exces.

 Până la ce vârstă este normal ca bebelușul să regurgiteze?

Potrivit Academiei Americane de Pediatrie, starea de regurgitație este una fiziologică pentru copii și, în cele mai dese cazuri este întâlnită la micuții alimentați la sân. Până la vârsta de 3-4 luni, copiii regurgitează în medie de 3-4 ori pe zi, ceea ce este absolut normal. Regurgitările devin mai rare și aproape totalmente dispar, fără tratament, atunci când copilul împlinește un an.

 Regurgitarea vs. starea de vomă?

Regurgitarea este un fenomen absolut firesc, care nu are nevoie de niciun tratament, pe când voma, adesea, este un semn de boală. De aceea, este foarte important ca părinții să facă diferența și să țină cont de următoarele:

  • Regurgitările apar imediat după masă și se repetă de mai multe ori cu eliminarea unei cantități mici de lapte, pe când în cazul vomei are loc eliminarea unei cantități mai mari de alimentație.
  • Adesea, în timpul vărsăturilor, din stomacul copilului se mai elimină și un lichid gălbui.
  • Vărsăturile sunt mai forțate;
  • În caz de vomă copilul este mai agitat, prezintă dureri, poate să plângă. În cazul regurgitărilor, copilul se comportă absolut normal, poate să zâmbească și să joace la fel ca înainte.

Cum prevenim regurgitarea la nou-născuți. Recomandările medicului:

  • După hrănire, țineți copilul într-o poziție verticală, timp de cel puțin 5-10 minute, sau până nu auziți cum copilul elimină aerul înghițit.
  • În cazul alimentației artificiale aveți grijă să nu pătrundă bule de aer în sticluță sau orice alt recipient;
  • Dacă hrăniți copilul din sticluță, asigurați-vă că gaura din biberon nu este prea mare și nici prea mică;
  • Respectați un regim alimentar compatibil pentru micuțul dumneavoastră;
  • În cazul somnului, copilul trebuie culcat cu capul ușor înclinat, în caz de vomă sau regurgitație să nu să se înece. 
  • După ce a luat masa, nu agitați copilul și abțineți-vă de la joc.

Apelați la un specialist în următoarele situații:

  • Copilul regurgitează des;
  • Vomită;
  • Conținutul regurgitat este de o altă culoare decât cea a alimentelor consumate anterior;
  • Iritație și disconfort în timpul mesei;
  • Refuză alimentația.

Notă! Informația prezentă în acest articol nu înlocuiește consultația medicului.

Discuții