Star Kids Eldorado Terra

Articole

20655

Cele mai grave greșeli pe care le comit părinții în educarea copiilor și soluții de corectare

Un părinte nu se naște, ci devine, de aceea una din fricile mari pe care le au partenerii unui cuplu în așteptarea copiilor este de a nu fi un părinte bun sau dorința exagerată de a fi cel mai bun părinte. Tocmai acest gând le creează probleme viitorilor părinți, iar ulterior aceștia pot comite greșeli grave de educație, care vor afecta atât dezvoltarea armonioasă a copilului, cât și relația părinte-copil.

Psihologul și psihoterapeutul de familie Irina Novac vă vorbește despre cele mai grave greșeli pe care le fac părinții și vă oferă soluțiile potrivite!

1. Lipsa granițelor și a regulilor – mulți părinți cred că stabilirea unei reguli stresează copilul, îl face să sufere și se îngrozesc de la gândul să le interzică ceva. Iar acest lucru va duce la un comportament haotic, isterii frecvente și chiar dezvoltarea anxietății la copil. Regulile și granițele trasate corect vor spori siguranța copilului și îi vor întări încrederea în acțiunile și activitățile ce le desfășoară într-un context clar stabilit. Este însă important ca regulile să nu fie multe. Trei sunt suficiente până copilul le însușește, apoi mai adăugăm câte una, în funcție de sporirea independenței copilului. 

Soluția: De exemplu, te poți juca în toată camera, dar nu ai voie cu joaca în bucătărie sau desenăm doar pe hârtie. Citești oricând vrei din cărțile tale, dar la masă, când mâncăm, închidem toate cărțile.

2. Comparațiile – ”toți copiii, dar tu nu…” sunt foarte grave. Asta îl face pe un copil să se simtă cu defect, incomplet, respins, neprimit, singur și neiubit. Afectează mult valoarea personală și imaginea de sine. Părinţii ori nu vor, ori le este teamă, ori nu au timp să discute lucrurile importante cu copiii lor. Aceștia nu îşi ascultă copiii, iar de multe ori au încredere în alte persoane în loc să aibă în ei. De multe ori, părinții compară punctele slabe ale copilului cu punctele forte ale celorlalți. 

Soluția – compară evoluția lui și valideaz-o: Săptămâna trecută nu reușeai să cobori scările, iar azi deja le cobori și ridici singur! Anul trecut camera ta era dezordonată, acum e atât de aranjat totul aici! Pune accent pe punctele forte: Ce bine te descurci la matematică, mă mândresc cu reușita ta! Ce bine te înțelegi cu profesorul tău de sport, îmi place relația voastră.

3. Recompensează comportamentele pe care le vrea părintele versus pedepsește ceea ce nu-i convine părintelui – dacă vei dormi, îți voi da o ciocolată, versus vii acum cu mine sau plec și te las. Această strategie va crește un copil docil, corect, ascultător, dar va fi un adult ”înrămat”, obedient, un adult mediocru. Strategia oferă comoditate pentru părinte, dar va bloca mult resursele copilului. Soluția – Dialog motivațional – ”La amiază toți copii dorm o oră ca să crească mari! Tu vrei să crești mare?” ” Alimentația corectă ne face energici pentru activitățile noastre. Mama, pentru a avea energie la serviciu, mănâncă. Tu ai nevoie de energie pentru joacă?”

4. Hiperprotecția – se referă la părinții care fac totul în locul copilului. Pentru a nu pierde prea mult timp la ieșitul din casă, îi îmbracă singuri, ca să nu se murdărească copilul în timp ce mănâncă, îl hrănesc cu lingura, dorm din prima zi cu copilul în pat și nu se pot despărți nici când acesta merge deja la școală. Aceste mame, care fac totul în locul copilului, sunt intruzive și nu alimentează deloc nevoia de competențe, de învățare a copilului. 

Soluția – lăsăm copilul să facă singur ceea ce vrea să facă și poate, de exemplu, înainte de a ieși din casă, îi lăsăm hăinuțele cu 30-40 minute mai devreme, ca el să aibă timp să exerseze încălțatul ciorapilor, până reușește, apoi în alte zile îi oferim șansa să îmbrace cămașa sau rochița singur. Astfel, reușim să hrănim competențele copilului și obținem o încredere bună la copil.

5. Pedeapsa fizică – o greșeală tare mare. Copilul nu trebuie lovit niciodată, oricât de greu le-ar fi părinților să-și controleze furia. Stresul pe care îl obține copilul în timpul unei bătăi din partea unei persoane pe care el o iubește, îi amestecă foarte mult sentimentele – el descoperă că persoana iubită produce suferință și astfel se formează nucleul nevrotic – iubire/frică, iar relația copil-părinte devine ambivalentă. Pedeapsa fizică nu impune respect, ci umilință, răutate și ură. Bătaia afectează pe termen lung relația de încredere părinte-copil, îi induce copilului sentimentul de frică sau ură și trezește dorința de răzbunare a copilului pe părintele care l-a lovit.

Soluția – explică rațional consecințe, dezvoltă empatia la copil – Arată-i copilului supărarea, tristețea, oboseala ta, dar în același timp învață-l să gestioneze propriile lui emoții de furie, plictiseală, durere.​

6. Observă doar greșelile copilului și ignoră comportamentele pozitive. Din frica de a nu le “crește urechile”, părinții nu arată mulțumirea când copilul lor face ceva bun, nu-i laudă, dar accentuează mult atunci când copilul greșește. Dacă nu oferi atenție comportamentelor bune, acestea nu se vor repeta, iar atenția concentrată pe comportamentele rele le va intensifica. 

Soluția – Laudă și motivează: În același timp, nu e suficientă doar lauda, ci dezvoltarea motivației – Bravo!!! Cum ți-a reușit? Cum ai făcut? Legat de greșeală, bucură-te când greșește în preajma ta și oferă lecția de învățare -  strică paharul în timp ce toarnă apă – îi oferi imediat altul, ca el să încerce din nou!

7. Părinți ocupați și lipsa de afecțiune exprimată – este una din greșelile care dezvoltă sentimentul de abandon emoțional la copil. Copilul trăiește singurătatea nevrotică într-o relație în care părintele e mereu ocupat și nu-și exprimă iubirea față de copil. Copilul are nevoie de relație afectivă, de aceea chiar și puținul timp pe care-l aveți, petreceți-l calitativ. 

Soluție – Îmbrățișează copilul, sărută-l, mîngîie-l, joacă-te cu el și ascultă-l activ!

Sursa: Mamaplus.MD

Discuții