Colibri

Articole

1144

Vaccinurile: importanța lor înainte și în timpul sarcinii

Subiectul vaccinării trezește controverse în societate. Este important ca femeile gravide să se informeze despre vaccinuri și să cunoască care dintre ele trebuie făcute până la sarcină, dar și care sunt riscurile renunțării la ele. Am discutat cu doamna Liliana Ioncu, medic-ginecolog, secția ginecologie septică din cadrul Spitalului Clinic Municipal nr. 1.

 Care vaccinuri trebuie făcute până la sarcină?

În era tehnologiilor informaționale, fiecare cuplu planifică conceperea unui copil. În cadrul unei consultații preconceptionale, viitoarele mămici sunt informate privitor la vaccinurile necesare a fi făcute până la sarcină. Astfel, acestea trebuie să fie vaccinate conform calendarului aprobat de Ministerul Sănătății Republicii Moldova: hepatita B, tuberculoză, poliomielită, haemophilus influenzae tip b, difterie, tetanos, tuse convulsivă, rujeolă, oreion, rubeolă.

În cazurile în care pacientele au avut contact cu persoane bolnave sau au fost în țări cu infecții specifice, ele vor fi vaccinate contra hepatitei A, meningitei meningococice, gripei, varicelei, febrei galbene.

 Ce vaccinuri sunt recomandate în timpul sarcinii?

Există trei tipuri de vaccinuri:

  • conținând organisme vii-atenuate;
  • conținând organisme inactivate;
  • conținând toxine (proteine tratate sau extrase chimic).

În timpul sarcinii nu se administrează vaccinuri vii-atenuate, teoretic pot fi administrate restul, însă doar după consultația medicului și doar în cazul unor indicații clare. Vaccinarea se va efectua atunci când beneficiul scontat pentru mamă justifică potențialul risc asupra fătului – vaccinul contra gripei, hepatitei A, B, meningitei meningococice, difteriei, tetanosului.

Căile de infectare a fătului intrauterin sunt: hematogenă (transplacentară), ascendentă  (transcervicală), descendentă prin trompele uterine sau apele amniotice, transmural prin miometru și decidua, hemotransfuzie. Infectarea fătului în primele 2 săptămâni de sarcină produce blastopatii, în special în perioada embrionară sau sarcina stagnată. În perioada fetală precoce poate provoca anomalii de dezvoltare a sistemului cardiovascular, restricție de dezvoltare intrauterină etc. Infectarea în perioada fetală tardivă duce la infecții generalizate, modificări  inflamator-degenerative (pneumonie congenitală, hepatită, encefalită, septicemie etc.). Infectarea în timpul nașterii poate cauza un  proces generalizat al sistemului respirator, digestiv sau stomatită, vulvită, conjunctivită. Iată de ce este  indispensabilă vaccinarea pacientelor preconcepțional.

 Lipsa anumitor vaccinuri poate avea riscuri pentru mamă și făt?

Cu siguranță. Țin să vă familiarizez cu agentul patogen și consecințele în timpul sarcinii, în funcție de timpul și modul infectării: mycobacterium tuberculosis – corioretinită, glaucom, atrofia nervului optic, conjunctivită, afectarea inflamatorie a urechii medii; rubeola – patologia congenitală a cordului, cataractă, corioretinită, microftalm, microcefalie, calcificarea cerebrală, purpura trombocitopenică, icter, hepatosplenoegalia; oreion – patologia congenitală a cordului.

 Care vaccinuri sunt contraindicate în timpul sarcinii?

În timpul sarcinii sunt contraindicate următoarele vaccinuri: împotriva varicelei, tuberculozei, poliomielitei, rubeolei, oreionului și rujeolei. În cazul administrării acestora în timpul sarcinii, există un risc foarte mare de apariție a malformațiilor fetale severe.

Femeile gravide au un risc crescut de a dezvolta anumite infecții. Ce măsuri de precauție trebuie să întreprindă pentru a le evita?

În timpul sarcinii imunitatea gravidelor scade, drept urmare acestea sunt mai sensibile la toate infecțiile, inclusiv cele cu afectarea sistemului respirator. Ca măsuri de prevenire ar fi: regimul alimentar bogat în proteine, fructe, legume, evitarea contactului cu persoanele bolnave, vaccinarea după consultația medicului ginecolog.

În perioada epidemiei de gripă se recurge la vaccinarea gravidelor, deoarece această maladie se transmite  pe cale aeriană sau transplacentară și, în funcție de timpul îmbolnăvirii, în primul trimestru poate cauza embriopatii, în al doilea și al treilea, fetopatii sau pneumonii congenitale, la care rata de deces constituie 20-40%.

 Pisicile sunt purtătoare vii ale infecției cu toxaplasmoză. Ce riscuri își asumă gravidele care au în casă aceste animale?

Pacientele care au pisici acasă sunt supuse unui risc de infectare a fătului, în cazul infectării primare a gravidei, acesta constituie 30-50%. Riscul de a dezvolta toxoplasmoză congenitală și gravitatea acestui proces depind de termenul de sarcină. Dacă infectarea s-a produs în primul trimestru, riscul de toxoplasmoză congenitală este de 75%. În cazul infectării în al doilea trimestru, riscul de toxoplazmoză congenitală constituie 25%, dintre acestea forma gravă o dezvoltă doar 5%. În cazul toxoplazmozei acute, pe pielea copilului apar erupții papuloase, hemoragice, icter, hepato-splenomegalie, are loc mărirea ganglionilor limfatici, se pot dezvolta miocardite, pneumonii, encefalite, meningoencefalite, hidrocefalii, calcificarea creierului, retard mintal, hipoacuzie, corioretinită. Tetrada clasică pentru toxoplasmoza congenitală este: corioretinită, hidro-sau microcefalie, convulsii, focare de afectare a creierului.

 Ce alegem, vaccinarea gratuită sau cea cu plată?

Vaccinurile gratuite și cele contra plată sunt la fel de eficiente. Ele au menirea să formeze imunitate împotriva anumitor infecții, deosebire ar fi țara producătoare, însă fiecare persoană are dreptul să aleagă unde să facă vaccinurile – la centrele medicilor de familie sau la instituțiile private.

Interviu realizat de Xenia Bugneac

Discuții