Trattoria della nonna

Articole

1943

Eugenia Sancheeva. De ce există tot mai puține familii cu mulți copii

Eugenia Sancheeva – consultant, Metoda de recunoaștere a fertilității în Moldova, mamă a trei copii, autor al articolelor despre copii

Sondajele sociologice arată că  există  mai multe tipuri de familii în funcție de numărul copiilor din ea: familie mică (în care cresc 1-2 copii), mijlocie (3-4 copii) și mari (începând de la 5 copii și mai mulți).

În zilele noastre se consideră o familie mare cea în care cresc 3 copii. E corect? Cred că nu, pentru că în acest mod persoanele dezinformează conștient și creează stereotipul că trei copii sunt deja mulți. Deși, în realitate, până la o familie mare mai sunt nevoie de doi copii în componență.  Doi!

Da, sunt de acord, că unor cupluri le ajunge și un copil. Fiecare are măsura și doza sa de dragoste pe care este gata să se împărtășească, să o ofere, în special copiilor. Dar atunci când de pe toate afișele, la televizor (filme artistice) receptăm informația că o familie normală este cea cu doi copii (cel mai bine de sexe diferite), aceasta se consolidează în memorie. Sună prea chinezește (ținând cont de politica demografică din această țară, incorectă, de limitarea  a nașterilor)…

Iar dacă filmul este despre o familie mare, apoi e unul ironic, despre cum părinții nu se descurcă, despre probleme și greutăți, necazuri și aventuri. Dar și fericirea e mai mare!

Reclama socială și opinia publică formează preferințele. În Chișinău am văzut câteva afișe: „Mai mulți copii, mai multe bucurii” (Детей много не бывает), „Familia dumneavoastră poate fi mai fericită”, lângă podul de la Combinatul de Tutun…

Totuși, o singură reclamă nu este de-ajuns… Odată l-am auzit pe un vestit pictor din Moldova, tată a trei copii, spunând: „Trei copii este un lux”. Cu toate că acesta locuiește cu familia sa în sat, au casa lor, un lot de pământ și sunt îndestulați. Poftim,  nașteți cât doriți. Când colo, lux…

Atunci eram în așteptarea celui de-al treilea copil și am reținut aceste cuvinte. Și mi-am întrebat de ce o fi un lux.

Și iată răspunsul. Pentru că din vremea sovietică ne-a rămas principiul „Tot ce e mai bun copiilor”. Pentru că aceștia trebuie ținuți ca pe palme: haine de brand, cele mai bune școli și cercuri, distracții, odihnă la sanatorii, tabere, telefoane ultimul model, mijloace de deplasare etc.) Dar oare este corect? Surorile și frații ar fi cel mai bun din tot ce le pot oferi părinții. Pentru că familia reprezintă cea mai bună adaptare socială, oferă încredere în viață, favorizează dezvoltarea precoce, socializarea, abilități de organizare a familiei, precum și o ierarhie familiară corectă.

Când copiii se alintă, le propun să-și amintească locul. Și încep să numere? Nu degeaba există expresia  a pune la locul lui... Dar ce fac familiile cu un copil, care reprezintă totul? De unde să știe despre stima celor mai mari și ascultare, ajutorul celor mici, responsabilități casnice? Înainte copiii mergeau la împărtășanie la urmă: bărbați, femei, copii. Iar acum sunt lăsați înainte… Mai ales când încep să plângă…

Ca să crești un copil altruist într-o familie mică, trebuie să fii un educator ideal. Este mai greu să greșești într-o familie cu 4-5 copii.

De aceea, când, recent, o prietenă care educă primul copil, m-a întrebat cum să lupte cu egoismul copilului, i-am răspuns să nască  următorul copil.

Dar despre aceasta nu se vorbește, nu se face publicitate, spre deosebire de hainele și jucăriile pentru copii de brand. De ce? Pentru că nu este rentabil. În familiile mari nu exista egoism. Aceasta însemnând că este o familie trainică, care folosește doar produsele necesare, are limitele sale și experiență, nu-i poți ademeni cu orice. Aceste familii nu cumpără  produse inutile, deși producători au nevoie de așa ceva. Pe lângă aceasta, multe familii își satisfac necesitățile singuri (de exemplu, mama poate să coase haine, tata să  facă mobila, întrețin  gospodăria și  își asigură produsele alimentare etc.)

Unele familii nu-și doresc copii, fiind de părerea că, odată cu apariția lor, viața personală  se termină. Da, se termină cea anterioară, dar începe următoarea. Mai antrenantă. Împreună cu copiii poți să lucrezi, să petreci timpul cu iubitul, să faci sport, să mergi în ospeție, călătorie, la restaurante… Câte și mai câte. Pentru că aceștia au o calitate deosebită – cresc! Ceea ce înseamnă că devin raționali și independenți (mai ales dacă părinții își propun aceasta).

În general, o familie completă (în plan ierarhic, de distribuire a rolurilor și responsabilităților între membri, în special între copii) se poate numi cea în care  cresc cel puțin trei copii.

Așadar, fericire și copii!

Cu drag, Eugenia Sancheeva.

Discuții