Star Kids Eldorado Terra

Articole

4870

Nașterea în film și în realitate: 6 deosebiri

Viitoarelor mame, mai ales celor care sunt în așteptarea primului copil, le plac filmele sau emisiunile  despre naștere. Însă nu tratați cu seriozitate tot ce vedeți: cele mai multe nașteri ecranizate sunt departe de realitate.

În film, pericolul pândește mama și copilul la orice pas: ceea ce determină stârnește curiozitatea spectatorilor și vă intrigă să vizionați filmul până la sfârșit. Din fericire, în viața reală nu toate nașterile au la bordul unui avion care arde sau într-o  junglă de pe o insulă nelocuită  din  mijlocul oceanului. De aceea, atunci când vizionați filmul, nu trebuie să vă impacientați, dar să tratați aceasta ca o ficțiune. 

Iată 6 diferențe dintre  nașterile din fim și cele din realitate.  

Scena 1. Femeii i se rupe apa în centrul unui supermarket. Viitoarea mamă solicită ajutor, lăsând o băltoacă în urma ei.  

În realitate doar la  10-15 procente dintre femei  se rup apele înainte de travaliu, adică până la începutul contracțiilor. Aceasta se consideră o complicație și trebuie să apelați imediat la ajutorul unui medic, pentru că, în lipsa lichidului amniotic, copilul devine sensibil la infecții. În realitate, la multe femei apele se rup la începutul travaliului: adeseori noaptea sau dimineața devreme. Și desigur că aceasta nu seamănă cu un potop. În medie curge cam 150-200 ml de lichid, semănând cu un firicel de apă, dar nu cu un râu întreg.

Scena 2. Femeii i se rup apele și începe să apar contracțiile puternice. Până la apariția  micuțului pe lume, mama țipă întruna. 

În realitate,  la femeile  aflate la prima naștere, înainte de apariția primelor contracții regulate, are loc pregătirea colului uterin pentru deschidere. În această perioadă, femeia poate simți dureri asemănătoare celor din timpul ciclului menstrual, uneori apar dureri de cap. Dar până la începerea nașterii, de regulă, mai este. Durerile puternice, de care se tem toate femeile, se manifestă la sfârșitul procesului de naștere, la etapa de împingere. Până la acel moment endorfinele, care ajung în sânge în cantități mari, au efect analgezic, permițând femeii să se relaxeze între contracții.

Scena 3. Au început contracțiile. Viitorul tată, speriat, îi ajută femeii care strigă de durere să urce în mașină. Călătoria până la maternitate seamănă cu o întrecere: trec pe roșu, iar în oglindă se vede girofarul mașinii de poliție.   

În realitate, în foarte puține cazuri nașterea este atât de rapidă precum în filme. Hormonul oxitocină, care provoacă contracțiile, se elimină în sânge treptat: la  începerea  perioadei active,  intervalul dintre contracții este de la 30 de minute până la o oră. E evident că nu e cazul să vă grăbiți la maternitate, încălcând regulile de circulație. În afară de aceasta, medicii recomandă să nu vă grăbiți la spital până când între contracții nu se va stabili un interval de 5  minute,  deoarece deplasarea în timpul nașterii poate încetini contracțiile sau să le oprească. În aceste cazuri, viitorii părinți pot vi trimiși înapoi acasă până la reapariția lor! 

Scena 4. Imediat ce gravida ajunge la maternitate,  începe etapa de împingere.

În realitate: dacă femeia se află la prima naștere, pot trece de la 10 la 12 ore până la deschiderea colului uterin și apariția copilului pe lume. Etapa de împingere în cazul primei nașteri durează până la o oră. 

Scena 5. Viitoarea mamă îl ceartă pe soț din cauza căruia simte atâta durere.

În realitate nașterea este un proces comun. Desigur că partea cea mai grea îi revine mamei, dar și tatăl are un rol important în acest proces. Deseori bărbații însoțesc soțiile la cursurile prenatale, unde învață să o ajute pe femeie în timpul contracțiilor, prin diferite poze și masaj. Multe mame, având experiența nașterii împreună cu partenerul, remarcă că prezenta soțului face nașterea memorabilă. 

Scena 6. În minutele care preced nașterea copilului, telespectatorii văd doar fața speriată a mamei, care imploră medicul să-i se arate copilul. Dar medicii duc copilul în alt capăt al camerei și „descântă” asupra lui. E evident că ceva nu este în regulă!

În realitate, ultimele momente înainte de apariția micuțului, atât mama, cât și personalul medical care asistă nașterea încearcă o mare emoție. Dacă în procesul nașterii apar complicații, medicii și moașele încearcă să minimalizeze posibilele traume și de cele mai multe ori nașterea decurge fără alte intervenții. În ultimul timp, mulți medici pun copilul pe burtica mamei și îi plasează de la început împreună.  Până medicii se ocupă de parturientă, micuțul începe să descopere lumea din brațele mamei. Prima oră de viață este foarte importantă pentru micuț, de aceea cântăritul și măsuratul poate fi lăsat pe mai târziu.  

Sursa

Discuții