Star Kids Eldorado Terra

Articole

1069

Tatăl și copilul: etapele relațiilor

În prezent se scrie mult despre faptul că tata are un rol semnificativ în educarea copilului, că e important ca tata să comunice cu micuțul chiar din primele zile. Dar în puține surse se explică cum trebuie să decurgă aceasta. Bărbaților le place să cunoască mecanismul. Lor le place să știe concret ce să facă și ce se așteaptă de la ei. 

Așadar, să începem de la sarcină

Cu ființa care trăiește în corpul femeii deja se poate interacționa, deocamdată prin intermediul mamei, cu ajutorul și susținerea ei. De la a 6-7-a lună, copilul percepe sunetele din lumea înconjurătoare. Iar cel mai bine aude vocile bărbătești. Iată prima posibilitate de a vă face cunoscut micuțului dumneavoastră: vorbiți cu el. Multor bărbați acest lucru  li se pare absurd: să vorbești cu burtica. Dar dacă veți renunța puțin la gândirea critică și veți pune mâna pe burtică, veți simți că aceasta a devenit mai activă.  

Micuțul a venit pe lume

Când se naște copilul, totul se schimbă. Câte ceva ați reușit să pregătiți de mai înainte, dar nu puteați să știți caracterul micuțului, acest lucru e posibil abia după naștere. Indiferent de caracterul acestuia, mama are nevoie, uneori, de timp pentru sine. Iată momentul când „conversațiile” cu burtica vă pot fi de ajutor: discutați cu micuțul până mama face un duș. Copilul, auzind vocea dumneavoastră și amintindu-și de trecutul liniștit, va sta liniștit în brațe. Desigur, dacă este sătul și uscat și nu-l doare nimic.  

Mulți tați se tem să-și ia în brațe micuții. Femeile se obișnuiesc cu aceasta în perioada aflării în maternitate, iar în fața soților vin cu experiență. Unele mame se impacientează și nu au încredere în soți. E ofensator. Și totuși e important ca în aceste momente să renunțați zicând: „ Fă totul singură, dacă e așa!”, dar să o rogi pe soție să te învețe subtilitățile de îngrijire a micuțului.

Copilul de la 1 la 3 ani

La această vârstă, deseori, e mai complicat să vorbești cu copilul. Deoarece limbajul lui abia se formează și nu este explicit. Dar este esențial să vorbești cu copilul. Cu cât mai mult comunicați cu el, cu atât mai mult își dezvoltă limba.

Tata se poate juca cu copilul de-a altceva decât mama. Tatăl are alte legături cu copilul, care implică mai mult dinamism, forță, ingeniozitate. De exemplu, mamele îi implică pe copii la activități comune prin casă, iar tata îi duce în brațe, după cap, îi „dă pe tobogan”, aruncându-i în sus apoi îi lasă să cadă brusc în jos, prinzându-i. 

La această vârstă, copilul poată să rămână cu tata de la câteva ore , chiar și întreaga zi. Este foarte important pentru copil să învețe să construiască și alt tip de relații. Aceasta este valabil și în cazul bunicilor. Cu fiecare dintre ei, copilul construiește un nou tip de relație, de care va avea nevoie în viitor în comunicarea cu educatorii, profesorii, alții copiii.

Încă o funcție importantă a tatălui în această perioadă – reprezintă legătura dintre micuț și lumea externă. Îi povestește despre aceasta, responsabilități, despre ceea ce există dincolo de casă și curtea apropiată, unde se plimbă mama cu micuțul, tatăl îl ajută să conștientizeze că lumea e imensă și că fiecare are anumite responsabilități.

De la 3 la 6 ani

În această perioadă începe faza oedipiană – așa numita etapă în care copilul se îndrăgostește  de părintele de sexul opus. Băieții se îndrăgostesc de mame ca cea mai frumoasă reprezentantă a acestui sex.  Fata  de tată ca cel mai bun reprezentant al sexului masculin. Unii copii la această vârstă susțin: „Când am să cresc, am să mă însor cu mama/să mă mărit cu tata.” Apare și gelozia față de părintele de același gen și frica de pedeapsă pentru aceasta.

La această etapă, e esențial ca tata să încerce să-i explice feciorului că soția e doar a lui și niciodată nu va deveni soția feciorului. Iar fetei, desigur, că e soția lui, e mama, dar nu fiică. În acest mod, rolul tatălui este să delimiteze clar pentru copii limita cuplului, în care le este interzis să pătrundă.  

Este important să nu exagerați cu limitarea și să le oferiți dragoste, susținere și îngrijire. Tatăl, fiind responsabil de capriciile fetiței, respectând limitele, o face să devină încrezătoare în posibilitățile ei sexuale în viitor. Același lucru e valabil și pentru mame în privința fiilor.

Trecând peste această etapă, băiețeii își imită tații, iar fetele – mamele, pentru a plăcea unui astfel de persoane irezistibile ca tata sau, respectiv, mama. Această este o cale spre creștere și un impuls puternic de a învăța mai bine la școală, de a-și identifica cu succes un loc în diferite grupuri (în clase, curte, cluburi sportive). 

De la 6 la 11 ani

La această vârstă tatăl și copilul au multe interese comune. Multor tați le place să asambleze împreună piesele constructoarelor și să îmbine diferite piese ale diferitor machete. E important să nu vă asumați rolul de învățător, ci să vă jucați împreună, permițându-i copilului să greșească, ar fi bine să greșiți și dumneavoastră. Acesta este unul dintre cele mai simple metode de colaborare.

În aceste cazuri este funcționabil principiul „zona proximei dezvoltări”. Care rezidă în faptul că un copil însușește mai repede cunoștințele dobândite  împreună cu un adult. De exemplu, dacă fiul încearcă pentru prima dată să îmbine macheta unui elicopter, e importantă implicarea tatălui în acest proces, pentru a-l ajuta când va avea nevoie și  pentru a-l  încuraja.  Astfel, data viitoare copilul va putea să-o realizeze singur. Îi vor fi de ajutor cunoștințele căpătate de la tata și emoțiile pozitive din timpul primei experiențe.  Dacă tatăl va construi repede modelul fără a implica copilul, acesta nu-i va aduce mai multă satisfacție micuțului decât dacă l-ar lăsa să se chinuie cu această sarcină complicată singur. Astfel de gesturi mai degrabă îi vor declanșa furie și dezamăgire.

După depășirea acestor etape cu atenție și cu dragoste față de copil, între tată și copil se construiesc relații calde și de încredere. Atunci la orice întrebări adresate se vor găsi răspunsuri. 

Sursa

Discuții