historyhackers

Articole

953

Înțărcarea: cât de pregătită este mama?

Consultanții și specialiștii în alăptare recomandă dezvățarea copilului de sân atunci când apare așa-numita involuție a lactației. Aceasta începe, de regulă, după ce bebelușul împlinește un an și jumătate (dar nu mai devreme de 1 an și 3 luni după nașterea copilului). Întreaga perioadă în care lactația intră în faza involuției, femeia simte modificări asemănătoare, după senzații, cu primele săptămâni de sarcină.

Mama care alăptează devine mai nervoasă, obosește repede, are o stare de somnolență permanentă și se confruntă cu schimbări bruște de dispoziție. Sunt posibile înrăutățirea imunității, dureri la nivelul mameloanelor și dereglări ale ciclului menstrual. Uneori este considerat un semn al involuției și afectarea dinților, însă, cu condiția unei alimentații corecte și echilibrate, acest lucru este puțin probabil. Micuțul suge la fel de des (8-12 ori pe zi), însă cantitatea totală de lapte se reduce. Pieptul mamei este mereu semiplin și nu se umple complet în intervalele dintre alăptări. Încercați să nu alăptați copilul la un sân timp de 12-24 de ore: dacă el nu se umple până la starea de disconfort, înseamnă că a venit timpul să înțărcați copilul!

În timpul involuției se schimbă, apropo, nu doar cantitatea laptelui, ci și compoziția acestuia. El conține mai puține proteine și carbohidrați (pe care acum micuțul le primește din alte alimente), însă crește numărul de imunoglobuline și factori imunitari, necesari pentru dezvoltarea creierului și a sistemului nervos.

Dacă veți înțărca copilul după debutul involuției lactației, nu veți avea, garantat, astfel de probleme ca mastite, stagnarea laptelui sau întăriri, care apar de regulă la dezvățarea bruscă de sân. Nu veți fi nevoită să faceți nimic special (să stoarceți laptele, să legați sânii, să luați pastile, să vă schimbați obiceiurile alimentare și regimul consumului de apă): copilul va înceta să mai sugă, iar sânii vor reacționa ca la un lucru normal.

Din păcate, în viață apar deseori situații neprevăzute, când micuțul trebuie înțărcat practic imediat (de exemplu, mama a fost internată; i-au fost prescrise medicamente incompatibile cu alăptarea; a fost trimisă într-o deplasare îndelungată). În mod frecvent mamele iau singure decizia de înțărcare, pentru că au obosit de alăptare sau simt presiunea celor din jur. Gândurile despre înțărcare pot fi provocate și de anumite dezechilibre hormonale, legate de administrarea contraceptivelor sau menstruație. De multe ori mamele înțarcă copilașii în speranța că aceștia vor începe să doarmă sau să mănânce mai bine și vor fi mai puțin dependenți de mamă. În orice caz, această decizie trebuie să fie bine gândită, pentru că o înțărcare bruscă poate fi asemănată cu încercarea de a opri un tren care merge cu viteză maximă.

Dacă ați decis totuși că nu mai există cale de întoarcere, urmați câteva sfaturi simple:

✓ Nu legați pieptul – cu siguranță veți face mastită.

✓ Nu administrați preparate care inhibă lactația. Ele au o influență agresivă asupra sistemului hormonal al femeii și pot provoca diverse efecte adverse.

✓ Pentru reducerea producției de lapte folosiți comprese din frunze de varză, uleiuri aromatice de salvie și mentă, precum și decocturi din aceste ierburi.

✓ Nu stoarceți sânul până la sfârșit, ci doar până simțiți o ușurare (cu cât mai mult lapte veți stoarce, cu atât mai mult va fi produs).

✓ Dacă acest lucru este posibil, nu lăsați copilul la bunici sau rude: copilul trebuie să înțeleagă că, deși mama nu îl mai alăptează, ea este în continuare alături!

✓ Purtați un sutien gros (dar nu strâns) și încercați să nu vă gândiți la lucruri care ar putea provoca lactația.

În final am vrea să recomandăm încă o dată tuturor mămicilor care se gândesc la înțărcare: fiți atente la copil, și nu la calendar! Doar inima iubitoare a mamei știe când este, într-adevăr, timpul potrivit.

Sursa

Discuții