tommee tippee

Articole

1085

7 demonstrații ale faptului că povestea poate ajuta la învățat

Iată că s-a încheiat perioada caldă și veselă a anului. În viața copiilor noștri au început zilele de muncă. Unii merg la grădiniță, iar alții trebuie să se trezească cu noaptea în cap pentru a merge la școală. Părinţii şi-au schimbat brusc atitudinea, au început să se joace mai puţin cu copiii şi să insiste tot mai mult asupra temelor şi activităţilor, diverse şi utile. Şi tot mai des adulţii observă pe străzi nu copii fericiţi, ci elevi chinuiţi. În aceste momente, cum să nu ne amintim despre ajutorii noştri de nădejde? Întrebaţi ce ajutori? Poveştile, desigur!

Şi asta, deoarece cu cât mai multe poveşti aude copilul în copilărie, cu atât mai vastă este experienţa lui de viaţă, cu atât mai bogat îi este vocabularul, iar discursul lui devine frumos, cursiv şi expresiv. „Dacă vreţi ca micuţii voştri să fie deştepţi, citiţi-le poveşti. Dacă vreţi să fie şi mai deştepţi, citiţi-le şi mai multe poveşti”, spunea cunoscutul savant Albert Einstein.

Spre deosebire de activităţile şcolare, lecţiile de poveste sunt interesante, antrenante şi trec aproape că pe neobservate, în schimb lucrurile cele învăţate se memorează bine şi pentru totdeauna. Haideţi să verificăm dacă în poveşti există situaţii tipice ale vieţii de adult şi cum acţionează personajele de poveste.

1. Poveştile îi învaţă pe copii că în viaţă există greutăţi, dar acestea pot fi depăşite. Adulţii repetă uneori aceste lecţii de poveste atunci când privesc filme despre cenuşărese moderne sau seriale fantastice. Cunoscând greutăţile eroilor de poveste, noi le transpunem în viaţa noastră, observăm elementele care se repetă, avem sentimente similare. Povestea învaţă copilul despre diversitatea vieţii şi îi dezvoltă capacitatea de a se orienta în diferite situaţii de viaţă.

„Poveştile nu spun copiilor despre existenţa dragonilor. Copiii ştiu deja că dragonii există. Poveştile le spun că dragonii pot fi învinşi” (Gilbert Keith Chesterton).

2. Poveştile dezvoltă la copii inteligenţa emoţională, despre care se vorbeşte atât de mult în ultima perioadă, dar şi stabilitatea emoţională. În poveşti copilul află diferite situaţii-problemă pe care le întâlneşte şi în viaţa reală. Personajul de poveste, după cum este şi normal, iese cu bine din aceste situaţii, aducând copilului speranţa că şi el va putea face faţă. Tocmai din acest motiv copiii îi roagă pe adulţi să îi povestească iar şi iar aceeaşi poveste. Acest lucru nu trebuie să îi mire pe părinţi, pentru că, aflându-se în mediul său confortabil şi cunoscut, micuţul înţelege că oricui i se poate întâmpla ceva rău. Adulţii au două variante: ori să îl protejeze mereu odoraşul, făcându-l ca urmare slab şi dependent, fie să îl antreneze şi să îl dezvolte, pentru ca micuţul să nu se teamă de greutăţi şi să nu se ascundă de probleme, ci să ştie să le rezolve şi să le depăşească.

3. Poveştile dezvoltă cultura generală şi vorbirea copilului. Aţi observat, desigur, că dacă micuţul ascultă de multe ori aceeaşi poveste, în curând el începe să repete vorbirea corectă a actorilor, cu intonaţia specifică fiecărui personaj. El poate ruga părinţii să îi explice cuvintele necunoscute, dezvoltându-şi curiozitatea şi dorinţa de a învăţa, fără de care nu va putea deveni un bun elev.

4. Poveştile se bucură de un regim fără vize pe întreaga planetă. În poveştile populare din vest şi est, nord şi sud se întâlneşte subiectul cenuşăresei, a celor trei fraţi, unde cel mic este, desigur, eroul, a celor trei surori. Toate aceste istorii sunt completate de coloritul naţional, dar recognoscibile totuşi, iar cel mai important – oferă o speranţă în victoria generală a binelui asupra răului.

5. După analogie cu programa şcolară, poveştile învaţă pe copil structura unei compuneri şi înţelegerea operelor artistice. Citind o poveste, copilul începe să desluşească începutul, punctul culminant şi deznodământul. El învaţă să deosebească textele artistice de cele didactice, îşi perfecţionează cunoştinţele de limbă şi literatură.

6. Poveştile dezvoltă capacităţile artistice şi imaginaţia copilului. Societatea contemporană înaintează cerinţe ridicate faţă de tineri ca specialişti în domeniul lor, iar în afară de cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi, ei trebuie să dea dovadă de capacităţi creative şi de depăşire a unor situaţii neobişnuite. „Atunci când mă analizez pe mine şi metodele mele de gândire, ajung la concluzia că darul imaginaţiei înseamnă pentru mine mai mult decât orice talent spre gândire abstractă, pozitivă” (Albert Einstein).

7. Poveştile ne oferă lecţii de moralitate. Vă aminti versurile lui Maiakovski despre bine şi rău? Cel mai uşor să explicăm copiilor noţiunile de bine şi rău, milă, compasiune, mărinimie, dreptate, grijă este să o facem pe baza unor poveşti.

Dragi părinţi, atunci când alegeţi o poveste pentru copil orientaţi-vă, desigur, după vârsta lui şi nivelul de dezvoltare. Se prea poate că este mai bine să optaţi pentru o variantă adaptată, simplificată a poveştii, atâta timp cât copilul este prea mic. Atunci când citiţi poveşti, ţineţi cont şi de timpul zilei: cele cu subiecte înfricoşătoare este mai bine să le citiţi ziua. Nu trebuie să excludeţi poveştile din viaţa copilului doar pentru că unele dintre ele sunt înfricoşătoare sau incorecte din punct de vedere politic.

Autor: Ana Gavriliuc

Discuții