Star Kids Eldorado Terra

Articole

1101

Copilul și televizorul: reguli de comportament

La tema „copiii și televizorul” au fost scrise multe articole, au fost desfășurate studii serioase, au fost exprimate păreri dintre cele mai diferite, însă problema nu a dispărut nicăieri. Copiii se uită la televizor, iar mamele și tații se uită la copii și încep să își facă griji în această privință. Însă atunci când părinții încearcă să limiteze timpul petrecut în fața televizorului, micuții se supără, fac promisiuni, pe care nu le respectă niciodată. Mai mult, copiii devin uneori ostili, forțând astfel părinții să îi pedepsească.

Televizorul în locul mamei

Aveți aceeași problemă? Înainte de a fi supărați pe copil și a lua anumite măsuri pentru a-l dezobișnui de acest obicei dăunător, gândiți-vă la rolul televizorului în viața dumneavoastră.

De obicei, venind acasă de la serviciu, deschideți imediat televizorul și, cu un ochi la ecran, gătiți, faceți curat și vorbiți cu soțul. Iar tatăl familiei, care a „dus dorul” televizorului întreaga zi, este gata să stea pe canapea cu telecomanda în mână, zapând, toată seara. Copilul, desigur, se învârte pe lângă voi și, din când în când, parcă hipnotizat, înmărmurește în fața ecranului: imaginile vii și mișcătoare atrag atenția micuțului, iar el nu mai este în stare să se rupă de la televizor.

Imaginea vi se pare cunoscută? Iar acum amintiți-vă cât de mult vă bucurați și lăudați inventatorul televizorului atunci când micuțul, pasionat de desene animate, nu vă deranja când aveați treabă sau, hipnotizat de reclame, înghițea cuminte terciul și piureul de legume… Televizorul vă „salva” atunci când aveați nevoie să trageți o fugă până la o vecină sau la magazin după pâine. Apoi i-ați „încredințat” educatorului electronic să spună micuțului povestea de seară (pentru că aveți atâta treabă, iar capul vă crapă de durere…) Reiese că dumneavoastră singuri, ba chiar și de bună voie, ați oferit copilului televizorul în locul vostru. Nu este de mirare că micuțul s-a „împrietenit” cu acest obiect inanimat. 

Obiceiurile proaste

Așadar, dacă televizorul joacă în viața voastră un rol de frunte, dacă acesta a luat demult locul prietenilor, călătoriilor interesante și a devenit un hobby, este naiv să presupunem că micuțul va avea altă soartă. În acest caz, atunci când decideți să luptați cu televizorul, începeți cu dumneavoastră.

Încercați să nu transformați televizorul într-un participant permanent al cinelor și prânzurilor de familie. Nu este deloc obligatoriu să stați în liniște. Puteți pune niște muzică liniștită, de exemplu. Așa veți putea să vorbiți, iar atmosfera la masă va fi aproape de sărbătoare.

Măcar o seară pe săptămână nu conectați televizorul. Există o mulțime de jocuri, povești, distracții pentru copii. Dacă micuțul va vedea că este mai interesant să stea cu dumneavoastră, el nu va mai petrece atâta timp în fața ecranului.

Aveți grijă ca în zilele de odihnă televizorul să nu funcționeze pe fundal. Cel mai bine este să nu stați acasă, ci să mergeți cu toții la grădina zoologică, la circ sau la plimbare.

Nu folosiți niciodată televizorul pe post de dădacă. Dacă micuțul vrea să se joace, să citească, iar dumneavoastră nu puteți să îi acordați atenție în acel moment, propuneți-i un joc pe care să îl joace singur.

Atenţie la timp

Televizorul poate aduce copilului multe beneficii – el contribuie la creșterea culturii generale, la dezvoltare și este un bun mijloc de distracție. Dar toate acestea cu condiția unui control adecvat din partea adulților, care trebuie să aibă grijă ce privesc copiii și cât timp petrec în fața ecranelor. Pentru copiii foarte mici televizorul este, în principiu, inutil – există o mulțime de jocul și ocupații folositoare și interesante. Preșcolarii pot privi televizorul cel mult o oră pe zi, elevii claselor mici – cel mult o oră jumătate, iar copiii mai mari – cel mult 4 ore. 

Sursa

Discuții